La data de 3 iunie 1998, a avut loc Accidentul feroviar de la Eschede din Saxonia Inferioară, acesta fiind ce mai grav accident feroviar din Germania , asta deoarece numărul victimelor a fost de 101 morți și 88 de răniți. La acea dată garnitura 51 a trenului Inter City Express, denumită ICE 884 „Wilhelm Conrad Röntgen” călătorea pe ruta München-Hamburg, trecând prin orașele Augsburg, Nürnberg, Würzburg, Fulda, Kassel, Göttingen și Hanovra.
După ce a părăsit gara din Hanovra la ora 10:30, trenul circula înspre nord, iar după 130 kilometri parcurși, sud de localitatea Eschede, rama roții bibloc a celei de-a treia osii a primului vagon s-a rupt, aceasta desfășurându-se de pe roată și penetrând podeaua, unde a rămas înfiptă.
Ceea ce a urmat a fost o serie de evenimente care au condus la cel mai mare dezastru feroviar din Germania . Astfel, un pasager din primul vagon, Jörg Dittmann, a observat rama pătrunsă în compartiment, aceasta ieșind exact printre fotoliile în care ședeau soția și copilul acestora, însă în loc să acționeze semnalul de alarmă, Dittmann i-a scos pe cei doi din compartiment și a plecat să informeze conductorul.
Conductorul a simțit trepidațiile neobișnuite ale trenului, dar a invocat faptul că trebuie să verifice el însuși avaria înainte de a trage semnalul de alarmă, deoarece aceasta este politica firmei. Cu toate că trenul a început să se balanseze puternic, conductorul nu a arătat voința de a opri trenul și a dorit neapărat să investigheze incidentul, iar dezastrul s-a produs tocmai când cei doi se apropiau de compartimentul cu pricina. Trecând peste două macazuri la câteva sute de metri înainte de locul accidentului, rama înfiptă în podea, a agățat șina de ghidaj, aflată paralel între cele 2 șine de cale ferată, imediat lângă una dintre acestea, și a desprins-o de restul structurii, aceasta îndoindu-se și penetrând și ea podeaua, unde a rămas înfiptă. Totodată, aceasta a cauzat înălțarea osiei, roțile pierzând contactul cu șina și deraind de pe linie. Roțile au rulat imediat pe lângă calea ferată până la următorul macaz, când au atins părți mecanice ale acestuia, cauzând schimbarea direcției de deplasare. Astfel, începând cu boghiul din spate al celui de-al treilea vagon, roțile au urmat direcția schimbată a macazului și au deviat în plină viteză, către o linie paralelă, deraind și lovind cu o viteză de 200 km/h pilonii unui pod peste calea ferată. Al patrulea vagon a deraiat din cauza celui de-al treilea, trecând pe sub pod si oprindu-se între linii , nu înainte de a lovi doi angajați ai concernului Deutsche Bahn care lucrau în zona accidentului și care au fost omorâți pe loc.
Separarea vagoanelor a acționat imediat sistemul de frânare a trenului, acesta având efect asupra primelor trei vagoane care s-au oprit la câteva sute de metri distanță de locul accidentului. Locomotiva s-a detașat de restul trenului și s-a oprit la trei kilometri distanță. Prima jumătate a vagonului al cincilea a apucat să treacă pe sub pod, cealalta jumătate fiind strivită complet de podul care s-a prăbușit peste vagon.
Cu podul și calea ferată distruse, următoarele șapte vagoane au deraiat, formând un zig-zag și oprindu-se în grămada de fiare contorsionate creată de vagoanele anterioare. Astfel, zgomotul făcut de vagoanele deraiate a fost descris de localnici ca fiind unul asurzitor, ca la prăbușirea unui avion.
La ora 11:02 poliția a declarat stare de urgență, iar la ora 12:30 administrația districtului Celle a declarat stare catastrofală în zonă, iar peste o mie de angajați ai serviciilor de salvare, poliție, pompieri și ai serviciilor de descarcerare au sosit la fața locului și au acordat asistentă victimelor groaznicului accident feroviar. Cu toate îngrijirile acordate, în acest teribil accident si-au pierdut viața 101 persoane, alte 88 fiind ranite. Așa se face că la data de 3 iunie 1998 a avut loc cea mai mare catastrofă feroviară din istoria Germaniei, în timp de pace.
Urmărește-ne pe 
