Politică Externă

Cum de s-a scufundat vasul Mohammad Z în doar trei minute, de ce nava cargo Michel care se pare că a lovit vasul scufundat a plecat grăbită spre Varna, după ce a salvat câțiva dintre marinarii care-și pierduseră nava și ce legătură are Canalul Bîstroe în această poveste?Nu e clară traiectoria vasului scufundat, nici ce transporta. Potrivit unor surse citate de Euronews , nava figura în acte că urma să se oprească la Sulina, dar din locul în care se afla când a dispărut în apele Mării Negre, pare că se îndrepta spre canalul Bîstroe, pe care ucrainenii l-au adâncit suficient de mult încât să poată fi folosit de vase maritime. Bîstroe e un canal care scurtează distanța spre mare și face legătura cu Brațul Chilia, pe care se ajunge la marile porturi dunărene ale Ucrainei: aici se descarcă mărfurile strategice de care are nevoie statul vecin invadat în 2022 de forțele ruse și tot aici se încarcă cerealele cu destinațiile Europa și Africa, spune Deutsche Welle într-un comentariu.

Pentru România începe să devină o problemă ocolirea Brațului Sulina de către tot mai multe nave maritime care se îndreaptă spre Ucraina. Potrivit legislației internaționale, Sulina este considerat singurul braț navigabil al Dunării, singurul pe care pot intra nave cu gabarit mare, iar portul Sulina este locul în care se fac taxările și controalele. Dacă acest punct vital este ocolit, România poate pierde, cel puțin parțial, poziția sa strategică la Gurile Dunării. Evident, Bucureștiul știe ce se întâmplă, închide ochii și consideră că pe moment dă o mână de ajutor țării vecine care e atât de greu încercată. Pe termen mai lung, însă, navigația pe Dunăre ar trebui să revină la situația inițială, dacă Ucraina nu vrea să redeschidă negocierile în această privință și să includă de jure Canalul Bîstroe în sistemul internațional. De facto, Bîstroe și-a crescut importanța în ultimul an și jumătate, iar numărul navelor care trec prin Sulina s-a redus. (…) Brațul Sfântu Gheorghe în dreptul căruia s-a produs accidentul are însă doar o importanță locală. Până la tratatul de la Adrianopol din 1829, care a pus capăt războiului ruso-turc din anul anterior, Sfântu Gheorghe era sub administrare otomană. Documentul semnat de beligeranți în 1829 decide că Rusia ia în stăpânire Gurile Dunării, iar frontiera se fixa pe Brațul Sfântu Gheorghe. Corăbiile comerciale turceşti aveau dreptul să circule pe Chilia şi Sulina, dar cele militare doar pe Sfântu Gheorghe. România a lăsat, însă, brațul Sf. Gheorghe doar pentru agrement, pescuit și ca legătură pentru satele aflate de-a lungul apei, dar nu a făcut niciun fel de lucrări strategice. Gurile Dunării își pierduseră din importanță înainte de 2022, când rușii au invadat Ucraina și au început să înainteze spre Vest. După începerea războiului lucrurile au început să se schimbe, însă, mai mult teoretic decât practic, deși România își dă seama de pericolul rusesc și de locul strategic reprezentat de vărsarea Dunării în Mare. Bucureștiul știe că trebuie să-și apere rutele de transport, că trebuie să mențină Sulina așa cum este în legislația internațională, singurul braț pe care pot intra navele maritime, dar este încă prea timidă în jocul geostrategic. Continuarea conflictului la est de țară, ploaia de drone care a căzut pe malul celălalt al fluviului s-ar putea să-i schimbe perspectiva. Canalul Bîstroe, care leagă Dunărea de mare e de ajutor pentru ucraineni, dar are deja efecte asupra florei și faunei din Deltă: apa care alimentează Bîstroe scade în celelalte părți ale Deltei, potrivit teoriei vaselor comunicante. Dacă într-adevăr, navele comerciale au început să-și treacă pe foile de parcurs Sulina, dar ele merg spre Bîstroe, cum pare să se fi întâmplat și cu vasul recent scufundat, e posibil ca acest canal să atragă nu doar apa din Deltă, ci și banii și comerțul, mai spune DW.

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a emis un decret prin care românii sunt scutiți de cerința vizei pentru călătoriile în Turcia, prevedere care a intrat în vigoare imediat. Această decizie survine în contextul vizitei premierului Marcel Ciolacu în Turcia și este percepută ca un semn al consolidării relațiilor bilaterale.

Conținut:

Președintele Erdogan a oficializat prin decretul semnat scutirea de viză pentru români care dețin carte națională de identitate. Această măsură facilitează călătoriile turistice și de tranzit către Turcia, permitând o ședere de până la 90 de zile într-un interval de 180 de zile.

Decretul prezidențial, publicat în Monitorul Oficial turc, reprezintă o mișcare importantă în eforturile de consolidare a relațiilor dintre cele două țări. Este un gest de deschidere și prietenie care vine în contextul vizitei premierului Marcel Ciolacu în Turcia.

În timpul vizitei sale, premierul Ciolacu este întâmpinat oficial de către președintele Erdogan, iar agenda întâlnirii include discuții bilaterale și semnarea unor acorduri de cooperare. O ceremonie de semnare a acordurilor și o conferință de presă comună sunt planificate pentru a marca acest moment semnificativ în relațiile dintre cele două țări.

La întâlnirea dintre cei doi lideri participă și o delegație numeroasă din partea României, inclusiv viceprim-ministru și mai mulți miniștri din diferite domenii, ceea ce subliniază importanța și amploarea vizitei.

Concluzie:

Decretul semnat de președintele Erdogan, care permite românilor să călătorească în Turcia fără viză, reprezintă un pas semnificativ în consolidarea relațiilor dintre cele două țări. Vizita premierului Marcel Ciolacu în Turcia marchează o nouă etapă în cooperarea bilaterală și promovează dialogul și colaborarea în diverse domenii.

Un înalt demnitar din Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, ne informează pe pagina sa de FB despre cum a petrecut 𝟮 𝘇𝗶𝗹𝗲 𝗽𝗹𝗶𝗻𝗲 𝗰𝘂 𝗦𝗨𝗔, 𝗨𝗰𝗿𝗮𝗶𝗻𝗮, 𝗥𝗲𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗮 𝗠𝗼𝗹𝗱𝗼𝘃𝗮 𝘀𝗶 𝗖𝗼𝗺𝗶𝘀𝗶𝗮 𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗲𝗮𝗻ă, prin participarea la cea de-a 8-a reuniune pe tematica tranzitului de mărfuri între România – Republica Moldova – Ucraina, care a avut loc la Chișinău – Galați – Reni și la care au fost prezenți delegații din Statele Unite ale Americii, României, Ucrainei, Republicii Moldova și Comisiei Europene. Au fost analizate și discutate mai multe teme, printre care: 𝗘𝘃𝗼𝗹𝘂𝘁𝗶𝗮 𝘁𝗿𝗮𝗳𝗶𝗰𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝗺𝗮𝗿𝗳𝘂𝗿𝗶 𝘀𝗶 𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗶𝗻𝗳𝗿𝗮𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝘂𝗿𝗮 𝗱𝗶𝗻 𝗰𝗮𝗱𝗿𝘂𝗹 𝗖𝗼𝗿𝗶𝗱𝗼𝗮𝗿𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗦𝗼𝗹𝗶𝗱𝗮𝗿𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲, discuții ce s-au concentrat pe îmbunătățirea rutelor comerciale prin culoarele de solidaritate de-a lungul coridorului Dunării; 𝗜𝗻𝗮𝘂𝗴𝘂𝗿𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗼𝗹𝘂𝗹𝘂𝗶 𝘃𝗮𝗺𝗮𝗹 𝗰𝗼𝗺𝘂𝗻 𝗱𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲 𝗥𝗲𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗮 𝗠𝗼𝗹𝗱𝗼𝘃𝗮 𝘀𝗶 𝗨𝗰𝗿𝗮𝗶𝗻𝗮 𝗹𝗮 𝗥𝗲𝗻𝗶, în urma finalizării reconstrucției acestui punct de control. Acum, camioanele aflate în drum spre porturile Galați și Constanța vor face mai puține opriri pentru procedurile de verificare și inspecție, iar vehiculele de transport călători au asigurată o bandă separată cu terminal. Nici pasagerii nu vor fi obligați să oprească la punctul de control din Republica Moldova, procedurile de control fiind efectuate pe partea ucraineană; 𝗗𝗲𝗺𝗮𝗿𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗰𝗲𝗱𝘂𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗼𝗹 𝗰𝗼𝗼𝗿𝗱𝗼𝗻𝗮𝘁 𝗥𝗲𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗮 𝗠𝗼𝗹𝗱𝗼𝘃𝗮 – 𝗥𝗼𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮 𝗹𝗮 𝗽𝘂𝗻𝗰𝘁𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗰𝗲𝗿𝗲 𝗮 𝗳𝗿𝗼𝗻𝘁𝗶𝗲𝗿𝗲𝗶 𝗚𝗶𝘂𝗿𝗴𝗶𝘂𝗹𝗲𝘀𝘁𝗶 – 𝗚𝗮𝗹𝗮𝘁𝗶, pe teritoriul României la Galați; 𝗦𝘁𝗮𝗱𝗶𝘂𝗹 𝗳𝗶𝗻𝗮𝗻𝘁𝗮𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝘂𝗻𝗼𝗿 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗶𝗻𝗳𝗿𝗮𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝘂𝗿𝗮 𝗽𝗲 finanțare 𝗖𝗘𝗙, precum: 𝗖𝗼𝗻𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝗶𝗮 𝗽𝗿𝗶𝗺𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗽𝗼𝗱 𝗽𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗣𝗿𝘂𝘁 𝗹𝗮 𝗻𝗶𝘃𝗲𝗹 𝗱𝗲 𝗮𝘂𝘁𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮𝗱𝗮 𝗹𝗮 𝗨𝗻𝗴𝗵𝗲𝗻𝗶 – etapa I și II (pod, punct vamal și drumuri de legătura pe ambele maluri ale Prutului);𝗣𝘂𝗻𝗰𝘁𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗰𝗲𝗿𝗲 𝗮 𝗳𝗿𝗼𝗻𝘁𝗶𝗲𝗿𝗲𝗶 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗔𝗹𝗯𝗶𝘁𝗮 – 𝗟𝗲𝘂𝘀𝗲𝗻𝗶: amenajarea fluxurilor de trafic la Albița și Leuseni; 𝗚𝗮𝗹𝗮𝘁𝗶 – 𝗚𝗶𝘂𝗿𝗴𝗶𝘂𝗹𝗲𝘀𝘁𝗶 – 𝗥𝗲𝗻𝗶, proiect tripartit România – Republica Moldova – Ucraina: lucrări de infrastructura in zona punctelor de frontier. Pentru pentru toate cele trei proiecte menționate anterior, România este liderul de proiect. De la momentul înființării acestui grup de lucru, a fost elaborat un 𝗽𝗹𝗮𝗻 𝗱𝗲 𝗮𝗰𝘁𝗶𝘂𝗻𝗲 pentru Dunăre, care cuprinde soluții practice pentru creșterea capacității regionale de tranzit, import-export, prin rute alternative. De asemenea, au fost încheiate 𝗽𝗮𝗿𝘁𝗲𝗻𝗲𝗿𝗶𝗮𝘁𝗲 pentru a stabili tranzitul pe timp de noapte și o mai bună gestionare a navigației pe canalul Sulina, inclusiv schimbul regulat de date între România, Republica Moldova și Ucraina. “În calitate de secretar de stat coordonator al răspunsului României, în ceea ce privește transporturile, cu privire la războiul, ilegal și neprovocat, declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, pot spune că aceste întâlniri au confirmat importanța strategică a României, care, alături de partenerii euro-atlantici, este determinată să continue susținerea și angajamentul pentru facilitarea conectivății Republicii Moldova și Ucrainei cu Europa și restul lumii. La această întrevedere, au participat din partea SUA reprezentați ai Departamentului de Stat și ambasadelor SUA din România, Republica Moldova și Ucraina; din partea Republicii Moldova au participat Mircea Păscăluţă – secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, reprezentanți ai Căilor Ferate Moldovene, ai autorităților vamele, navale, rutiere, feroviare, poliție de frontieră și alți oficiali guvernamentali; din partea Ucrainei au participat Serhiy Derkach – viceministru al infrastructurii ucrainene, reprezentați ai autorităților vamale, navale, feroviare, poliție de frontieră și alți oficiali guvernamentali; din partea României au participat reprezentanți ai MAE, MApN, autorităților vamale, poliție de frontieră, portului Constanța, APDM, AFDJ, CNAIR, CFR Infrastructură, CFR Marfă, ANR, ACN și ai Ambasadei României în Republica Moldova. Reprezentanți ai Comisiei Europene” se mai precizează în acest comunicat oficial.