Rusia a lansat trei drone Shahed în timpul nopții, toate fiind doborâte de apărarea aeriană ucraineană și a atacat orașul Borova, din regiunea Harkov, unde a provocat incendierea unor locuințe.
La Moscova, prim-adjunctul directorului Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, generalul Vladimir Kulişov, a acuzat NATO că desfăşoară exerciţii care implică arme nucleare împotriva Rusiei.
De cealaltă parte, ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a declarat că Ucraina va primi „foarte curând” primele avioane de vânătoare F-16, dar a acuzat și că aproximativ jumătate din ajutorul militar occidental de care are mare nevoie soseşte cu întârziere. El a mai spus că în timpul ăsta, Rusia se pregăteşte să deschidă încă un front de luptă în nordul Ucrainei.
Și subiectul trimiterii de trupe ale aliaților în Ucraina a stârnit noi reacții. Polonia nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe în Ucraina, a spus ministrul polonez de Externe, în timp ce Budapesta și-a reafirmat opoziția fermă.
În timpul ăsta, preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat Europa cu „consecinţe grave” dacă ţările NATO vor permite Ucrainei să folosească armamentul occidental pentru a ataca ţinte pe teritoriul rus. El l-a criticat pe Jens Stoltenberg pentru declarațiile făcute, spunând că ultimele dăți când a vorbit cu el, „sigur nu suferea de demență”.
La scurt timp, președintele Franței și cancelarul Germaniei au anunțat într-o conferință comună că sunt de acord ca Ucraina să folosească armamentul occidental pentru a lovi ținte din Rusia, dar numai obiectivele de unde sunt lansate rachete, nu și alte ținte din Rusia, precum situri civile sau militare.
S-au anunțat și noi ajutoare pentru Ucraina. Belgia va trimite Kievului 30 de avioane de luptă F-16 până în 2028, iar primele aeronave ar urma să ajungă anul acesta, în timp ce guvernul leton va investi aproximativ 20 de milioane de euro în crearea, anul acesta, a unei coaliții a dronelor cu Ucraina.
Continuă și înarmarea pentru apărarea propriilor granițe: Polonia a cumpărat din SUA rachete de croazieră în valoare de 677 de milioane de euro, ca răspuns la amenințările Rusiei.
În Georgia, parlamentul a respins veto-ul prezidenţial și a aprobat legea agenţilor străini, în pofida ameninţărilor cu represalii din partea UE şi SUA şi a protestelor opoziţiei şi ONG-urilor. UE a anunțat că decizia „încalcă principiile şi valorile fundamentale ale UE” și „examinează toate opţiunile”.
Iar Spania, Irlanda şi Norvegia au recunoscut oficial statul Palestina. EFE comentează că „este un impuls pentru cauza palestiniană la nivel simbolic şi diplomatic, dar cu un impact redus pe teren, unde graniţele au fost estompate de ocupaţie”. Peste 140 de țări din ONU au făcut acest pas, însă niciuna dintre puterile occidentale, cum sunt SUA, UK, Germania sau Franța.
Am mai aflat că Volkswagen va dezvolta un vehicul electric low-cost, pentru a concura cu rivalii din China. Obiectivul este de a produce vehicule electrice la preț de circa 20.000 euro (21.746 dolari), premiera mondială fiind planificată în 2027.
La noi, am aflat că adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, general-locotenent Cristian Bizadea, se pensionează începând cu data de 1 iunie. El are 48 de ani. SRI nu are șef de aproape 1 an de zile, din iulie 2023, când fostul director Eduard Hellvig și-a încheiat mandatul, după 8 ani în fruntea serviciului de informații. În luna februarie, întrebat de ce nu numește un nou șef la SRI, președintele Klaus Iohannis a spus că nu e cazul să ne facem griji, „SRI funcționează impecabil”.
Iar viitorii judecători și procurori au căzut pe capete la examenul psihologic dat pentru admiterea în magistratură. Mai exact, doar 15% dintre cei 234 de candidaţi au fost admiși. CSM zice că „rezultatele sunt raportate la etaloane specifice construite pe populaţia de magistraţi în funcţie”.
Și Garda de Mediu s-a dotat cu drone și sisteme de urmărire a acestora super perfomante cu care îi va urmări și prinde pe poluatori în timp real.
BEC a anunțat cum se vor desfășura alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie. Am aflat că secțiile de votare vor fi deschise la ora 7:00 și se vor închide la ora 22:00, nu la 21:00, ca la precedentele alegeri. În mod excepțional, votul poate fi prelungit până la 23:59. Tot BEC a decis și ca în ziua alegerilor, prezența la vot să fie comunicată în timp real, iar datele din procesele verbale să fie postate pe siteul BEC.
În cel mai recent sondaj, realizat de INSCOP, Alianţa PSD-PNL se situează pe primul loc în intenţiile de vot pentru alegerile europarlamentare, cu 43,7%%, urmată de AUR – 17,5% şi de Alianţa Dreapta Unită – 14,1%. Procentele au fost raportate la numărul total al celor care exprimă preferinţa pentru un partid, indiferent dacă spun că merg sau nu la vot. 62,9% dintre cei chestionaţi declară că vor merge în mod sigur la vot. În aprilie, procentul acestora era de 59,2%.
Încheiem ziua cu o veste bună, în perspectiva vacanțelor: De la 1 iunie, nu mai avem nevoie de viză, dacă vrem să mergem în concediu în Thailanda. (R-PRESS)
Urmărește-ne pe 
