La mulți ani! Copiii sunt ca stelele: strălucesc puternic și ne înspiră pe toți!
În ziua 829 de război, două nave rusești au fost atacate, în Crimeea, de drone navale ucrainene. Rusia susține că a distrus dronele, dar spionajul militar ucrainean a prezentat ca dovadă o înregistrare video care surprinde atacul. Sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei au distrus șapte rachete și 32 de drone lansate de Rusia în timpul nopții de miercuri spre joi. Patru persoane au fost rănite în orașul Harkov. Iar deținuții care au intrat în armata ucraineană au făcut deja primele antrenamente.
De cealaltă parte, apărarea antiaeriană rusă a neutralizat 13 drone ucrainene în regiunea Krasnodar, din sudul ţării, şi în apropiere de Crimeea, precum și opt rachete ATACMS deasupra Mării Azov. Două feriboturi din Crimeea au fost avariate de resturi ale rachetelor doborâte.
Subiectul cel mai fierbinte rămâne atacarea Rusiei cu arme occidentale. Ucraina poate folosi avioanele F-16 pentru a lovi ținte militare de pe teritoriul rus, întrucât acest lucru s-ar încadra în “regulile războiului”, a declarat premierul danez Lars Lokke Rasmussen. Acesta nu-și face griji cu privire la riscul unui atac al Rusiei asupra Danemarcei.
Şi Cehia dă undă verde pentru atacarea Rusiei. Această permisiune include “atacuri care în mod necesar trebuie să se desfăşoare pe teritoriul Rusiei”. Ieri şi reprezentanții Finlandei, Canadei și Poloniei au emis declarații separate, spunând că Ucraina poate folosi armele trimise de ţările lor pentru a lovi ținte pe teritoriul Rusiei.
În schimb, Statele Unite sunt îngrijorate că loviturile Ucrainei asupra sistemelor nucleare rusești de avertizare timpurie ar putea “deranja în mod periculos” Moscova, iar Washingtonul a transmis Kievului preocupările sale în acest sens.
Aici o sinteză cu modul în care s-au poziționat aliații pe acest subiect.
Tot astăzi, statele membre UE şi-au dat acordul pentru impunerea unor taxe vamale prohibitive asupra importurilor de produse agricole ruseşti.
Până atunci, însă, un calcul din planuri confidențiale de apărare întocmite anul trecut de NATO – dezvăluit pe surse pentru Financial Times – arată că statele Alianței sunt capabile să furnizeze mai puţin de 5% din necesarul de apărare aeriană pentru a proteja membrii din Europa Centrală şi de Est împotriva unui atac la scară largă. Calculele interne ale NATO relevă cât de vulnerabil ne e continentul.
Și Europol a anunțat că preluat controlul al peste 100 de servere, din nouă țări europene – din Europa, SUA, Canada, inclusiv România -, în cea mai mare operațiune, numită Endgame, împotriva sistemelor care folosesc boți pentru atacuri cibernetice de tip malware. Bitdefender este menționată alături de alte companii internaționale care au oferit suport acțiunii Europol.
În Spania, Parlamentul a adoptat legea privind amnistia pentru separatiștii catalani, promisă de premierul Sanchez în schimbul sprijinului politic. Este cea mai largă amnistiere din ultimii 50 de ani.
Iar inteligența artificială s-a dovedit eficientă în depistarea timpurie a persoanelor cu risc de insuficiență cardiacă, fiind capabilă să identifice anomalii care în mod obișnuit sunt foarte greu de detectat.
La noi, am aflat astăzi din studiul „Profilul ideologic al liceenilor din România” că:
• Majoritatea tinerilor liceeni (78%) sunt orientați valoric spre stânga axei ideologice.
• Peste 90% dintre liceeni vor ca statul să asigure sănătate și educație de calitate tuturor, indiferent de venituri și să garanteze drepturile egale ale cetățenilor. Rămân în dispută subiecte ca armata obligatorie, cenzura pe Internet și legitimarea homosexualității.
• 82% dintre liceeni cred că votul lor contează sau va conta, însă nivelul de informare cu privire la rolul și prerogativele principalelor funcții politice este sub-mediocru (4,58 puncte pe o scală de la 1 la 10).
• Una dintre cele mai interesante constatări ale acestui studiu este diferența semnificativă între fete și băieți în ceea ce privește orientarea valoric-ideologică.
Am mai aflat, dintr-un studiu Deloitte despre tinerii Millenial și Generația Z, că aceștia sunt tot mai conștienți de necesitatea de acționa pentru a combate efectele schimbărilor climatice și au așteptări în acest sens de la companii și autorități. Aproape 70% din ambele categorii se declară dispuși să plătească mai mult pentru produse sau servicii sustenabile, iar aproximativ o treime iau în calcul să evite produsele de tip fast fashion, să călătorească mai puțin cu avionul și să verifice impactul de mediu al companiilor înainte de a le cumpăra produsele, pentru a le determina pe acestea să ia măsuri.
Consemnăm și o reacție mai neobișnuită din partea unui diplomat de rang înalt. Fostul ambasador SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, a lansat acuzaţii la adresa adjunctei Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), Manuela Catrina. El a spus că „persoana care este numărul 2 în DNSC este o susţinătoare a comuniştilor chinezi, susţine Huawei, susţine Lenovo”, ceea ce privează de credibilitate Directoratul. Manuela Catrina, membru PSD din 1996, a fost numită director adjunct al DNSC în decembrie 2022. Înainte, a fost secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor.
Încheiem ziua cu topul orașelor unde se mănâncă cel mai bine în lume, realizat de revista Time Out. Pe primul loc se află Napoli, locul unde s-a născut pizza, în top alături de paste napoletane Ragù și sfogliatella dulce. Locul secund aparține orașului sud-african Johannesburg, cu kota sandwich și bunny chow, o mâncare cu curry, carne sau fasole în pâine. Pe locul trei se află Lima, Peru, unde recomandarea este să încercăm ceviche și arroz con pollo. Înainte de plecarea în vacanță, consultați topul integral și apoi, poftă bună!
(R-PRESS)
Urmărește-ne pe 
