România, cu solurile sale fertile și tradiția agricolă bogată, se confruntă astăzi cu provocări care pun în pericol viitorul său alimentar. Un exemplu clar al problemelor din sectorul agricol este pierderea soiurilor autohtone și dependența crescândă de importuri. Printre acestea, gogoșarul „Cornel” este un simbol al eșecurilor noastre în conservarea și valorificarea resurselor genetice. scrie Panorama
Povestea gogoșarului Cornel
Gogoșarul Cornel, creat de cercetătorul român Cornel Tănăsescu, a ajuns să fie vândut în întreaga lume sub eticheta „Cornel îmbunătățit”, dar fără a fi recunoscut ca produs românesc. Olanda, renumită pentru horticultura sa avansată, a preluat acest soi și l-a promovat pe piețele internaționale, în timp ce în România, cultivarea soiurilor autohtone este neglijată.
Importuri în loc de valorificare
În anii tranziției și chiar și acum, România a importat masiv produse agricole, în loc să valorifice propriile resurse. De exemplu, în 1996, ziarul „Adevărul” anunța că guvernul importa cartofi în loc să utilizeze cele 9.000 de tone din depozitele locale. Acest fenomen continuă și astăzi, cu România fiind unul dintre cei mai mari importatori de cartofi congelați semipreparați din Franța.
Dependența de importuri și consecințele sale
Această dependență de importuri are consecințe directe asupra economiei și securității alimentare a României. Influențele externe și prețurile sezoniere mari duc la o inflație alimentară semnificativă, afectând puterea de cumpărare a consumatorilor. În aprilie, INS a raportat că prețurile la alimente au crescut într-un ritm dublu față de indicele general al prețurilor de consum.
Schimbările climatice și tehnologia agricolă
România se confruntă cu probleme grave cauzate de schimbările climatice, cum ar fi seceta, care au redus semnificativ producția agricolă. În anul agricol 2021/2022, producția de porumb a fost cea mai scăzută din 2007 până în prezent, iar floarea-soarelui a atins doar 70% dintr-o producție normală. În plus, decalajele de tehnologizare și lipsa infrastructurii de irigații împiedică fermierii români să concureze eficient pe piața europeană.
Conservarea soiurilor autohtone
Băncile de gene reprezintă o soluție vitală pentru conservarea resurselor genetice. România are două astfel de bănci: la Suceava și Buzău. Acestea trebuie să joace un rol crucial în protejarea biodiversității locale și în promovarea soiurilor autohtone, însă sunt insuficient finanțate și nu sunt acreditate la nivel internațional.
Eforturi pentru recuperarea soiurilor pierdute
Cercetătorul Costel Vînătoru a reușit să recupereze soiuri valoroase, cum ar fi vânăta danubiană și ceapa aurie de Buzău. Aceste eforturi sunt esențiale pentru menținerea independenței alimentare și pentru reducerea dependenței de semințele importate, care nu sunt întotdeauna adaptate condițiilor pedoclimatice din România.
Concluzie: Nevoia unei strategii naționale
Pentru a proteja viitorul alimentar al României, este necesară o strategie națională coerentă care să sprijine cercetarea agricolă, să promoveze cultivarea soiurilor autohtone și să reducă dependența de importuri. Implementarea și finanțarea adecvată a băncilor de gene, precum și educarea fermierilor despre importanța utilizării resurselor genetice locale, sunt pași cruciali în această direcție.
Într-o economie de piață globalizată, România trebuie să își valorifice patrimoniul agricol pentru a-și asigura securitatea alimentară și pentru a-și proteja biodiversitatea unică.
Urmărește-ne pe 
