Distribuția locurilor în Parlamentul European, pe formațiuni politice, în urma estimărilor se prezintă după cum urmează: PPE (formațiunea Partidul Popular European): 189 locuri S&D (formațiunea Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților): 135 locuri Grupul Renew Europe: 80 de locuri CRE (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni): 72 locuri ID (Grupul Identitate și Democrație): 58 locuri Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană: 52 locuri Grupul Stângii: 36 locuri
La alegerile locale din București estimările arată astfel: Nicușor Dan: 45% din voturi Gabriela Firea: 24% din voturi Cristian-Popescu Piedone: 13% din voturi Sebastian Burduja: 10% din voturi Mihai Enache: 4% din voturi Diana Șoșoacă: 3% din voturi La alegerile europarlamentare, Coaliția PSD-PNL pare să fi zdrobit concurența în România: Coaliția PSD-PNL: 54% din voturi AUR: 14% din voturi ADU: 11% din voturi UDMR: 5% din voturi Candidați independenți: 4% din voturi SOS și REPER: 3% din voturi fiecare (nu intră în PE) UPDATE 22:00 Rezultate Exit Poll:
Noua componență a Parlamentului European, după estimările din primele 11 state membre Potrivit estimărilor centralizate din Austria, Cipru, Germania, Grecia, Malta, Olanda, Bulgaria, Croația, Danemarca, Franța și Spania, noul Parlament European va fi în următorul format: PPE (formațiunea Partidul Popular European): 181 locuri S&D (formațiunea Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților): 135 locuri Grupul Renew Europe: 82 de locuri CRE (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni): 71 locuri ID (Grupul Identitate și Democrație): 62 locuri Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană: 53 locuri Grupul Stângii: 34 locuri România, Polonia, Portugalia, Suedia și Polonia
Distribuția voturilor în: urban: 2.174.962 alegători rural: 2.407.270 alegători Urna mobilă a ajuns la 5880 de voturi. Prezența la urne la nivelul țării este de 25,34%. Pe plan local, totalul votanților este de 4.718.812. Dintre aceștia, 2.296.167 provin din mediul urban iar 2.422.645 din mediul rural. Urna mobilă numără 7.569 de voturi. Prezența la vot în țară pentru aceste alegeri este de 26,19%, potrivit datelor AEP.
Inspectoratul de Poliţie Judeţean Galaţi a întocmit duminică două dosare penale, unul pentru coruperea alegătorilor şi altul pentru fraudă la vot, totodată aplicând şi trei contravenţii pentru încălcarea Legii electorale. În Vrancea, poliţiştii au întocmit un dosar penal pentru influențarea alegătorilor în cadrul campaniei electorale. Debut electoral cu fraude și dosare penale În timp ce politicienii declară că vor schimbare, cum de altfel vrea tot poporul, se pare că în unele județe din țară procesul electoral întâmpină dificultăți etice. În Prahova, poliţiştii au deschis un dosar penal pentru coruperea alegătorilor, după ce au fost sesizaţi despre faptul că în comuna Scorţeni au avut loc activităţi de influenţare şi cumpărare a votanților. Nu departe, la Galați, o persoană a constatat că într-un buletin de vot se mai afla încă unul, care nu avea ştampila de control. În Alba, o femeie din comuna Bistra a sesizat autoritățile după ce a primit un buletin de vot, deja ştampilat, cu actualul primar. „Au fost primite mai multe sesizări despre nereguli cu privire la buletinele de vot: alegătorii ar fi primit buletine de vot gata ştampilate ori mai multe decât aveau dreptul, sau dimpotrivă, mai puţine. Toate sesizările se verifică cu celeritate în vederea luării măsurilor legale”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog. La Iași, Inspectoratul Judeţean de Poliţie a informat că au fost întocmite două dosare penale pentru fraudă la alegeri, după ce duminică dimineaţa membrii unei comisii de votare din municipiul Paşcani ar fi dat câte patru buletine mai multor persoane, în loc de unul singur. În județul Mureș, scenariul se repetă. „În urma verificărilor efectuate, au fost aplicate şapte sancţiuni contravenţionale în conformitate cu Legea nr. 115/2015, pentru neîndepărtarea afişelor electorale după încheierea campaniei electorale şi pentru continuarea campaniei electorale, inclusiv pe reţelele de socializare. De asemenea, au fost întocmite dosare penale pentru săvârşirea a patru posibile infracţiuni, dintre care trei privind coruperea alegătorilor, faptă prevăzută de art. 386 din Codul Penal”, a informat Inspectoratul de Poliţie Judeţean Mureş, într-un comunicat de presă. Poliţiştii din toată țara au întocmit dosare penale pentru 11 posibile infracţiuni legate de procesul electoral, anunţă Ministerul Afacerilor Interne.
Incidente la secțiile de votare din mai multe județe În Constanța, primarul Vergil Chiţac, a fost sancţionat pentru a doua oară de Autoritatea Electorală Permanentă, cu 2.500 de lei, pentru nerespectarea hotărârilor AEP. Chiţac a fost sancţionat pentru că în unele secţii de votare din municipiul reşedinţă nu au fost asigurate câte cinci urne distincte pentru fiecare buletin de vot, ci câte trei, prevăzute în interior cu un perete despărţitor.
Aproape 15 candidaţi pe loc concurează pentru alegerile europene în România România va trimite în Legislativul European, după alegerile de duminică, 33 de reprezentanţi. În total, s-au înscris în cursa electorală 494 de candidaţi. Potrivit Biroului Electoral Central, 12 formaţiuni politice şi alianţe electorale şi patru candidaţi independenţi vor participa la scrutinul europarlamentar.
În acest an, 207.389 de candidaturi au fost depuse. La alegerile locale vor fi aleşi 3.186 de primari ai localităţilor şi primarul general al Capitalei, precum şi 3.186 de consilii locale şi judeţene. Cel mai tânăr candidat pentru alegerile locale are puţin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă, “seniorul candidaţilor”, are 100 de ani. Competiţia cea mai crescută la primari este în Baia Mare, unde sunt 16 candidaţi pe loc, dar şi la Constanţa unde sunt 14 candidaţi. În Voluntari şi Craiova sunt câte 12 candidaţi, iar la Lugoj, Piatra Neamţ şi Galaţi câte 11. În 4% din cazuri nu există decât un candidat, iar în 20% câte doi, arată raportul citat. Şi la consilii judeţene, competiţia cea mai mare se regăseşte la Maramureş. Cei mai puţini contracandidaţi sunt la Dâmboviţa, adică patru.
Numărul cetățenilor români cu drept de vot înscriși în Registrul electoral până la 31 mai este de 18.978.908, cu 12.297 mai mulți față de ultima actualizare de la sfârșitul lunii aprilie, conform datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Creșterea numărului de alegători se datorează operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale, precum și importurilor de date de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) și Direcția Generală de Pașapoarte (DGP). În luna mai, primăriile au radiat 19.962 de persoane din Registrul electoral din cauza decesului și 215 persoane din cauza interzicerii exercitării dreptului de a alege sau punerii sub interdicție. În același timp, 107 persoane și-au redobândit drepturile electorale după expirarea perioadei de radiere. De asemenea, în luna mai, 19.696 de cetățeni care au împlinit 18 ani au fost înscriși automat în Registrul electoral de către AEP, pe baza comunicărilor primite de la DGEP. În plus, 2.673 de alegători noi au fost înregistrați din datele furnizate de DGEP, iar alți 9.998 de alegători noi au fost adăugați pe baza informațiilor de la DGP. Din totalul alegătorilor români înscriși în Registrul electoral, 18.018.921 au domiciliul sau reședința în țară, în timp ce 959.987 au domiciliul în străinătate și dețin pașaport CRDS. Din totalul alegătorilor români din registrul electoral, 18.018.921 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 959.987 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.
La nivel european, 370 de milioane de cetățeni au fost așteptați la urne pentru alegerea europarlamentarilor care îi vor reprezenta la Bruxelles. Olanda a dat startul alegerilor joi, pe 6 iunie, iar majoritatea celorlalte țări membre au organizat alegeri pe 9 iunie, la fel ca România. În 2024, un număr de 720 de politicieni vor ajunge în viitorul Parlament European, cu 15 mai mulți decât în mandatul anterior, de acum cinci ani. Fiecare țară are un număr diferit de europarlamentari în PE: Germania – 96, Franța – 81, Italia – 76, Spania – 61, Polonia – 53, România – 33, Olanda – 31, Belgia – 22, Grecia – 21, Cehia – 21, Suedia – 21, Portugalia – 21, Ungaria – 21, Austria – 20, Bulgaria – 17, Danemarca – 15, Finalanda – 15, Slovacia – 15, Irlanda – 14, Croația – 12, Lituania – 11, Slovenia – 9, Letonia – 9, Cipru – 6, Luxemburg – 6, Malta – 5. După ce s-a stabilit adăugarea a 11 locuri de europarlamentari, acestea au mers către: Franța (2 locuri), Spania (2 locuri), Polonia (1 loc), Olanda (2 locuri), Belgia (1 loc) , Austria (1 loc), Danemarca
Documentar realizat de
Urmărește-ne pe 
