Unii sunt patrioți până ajung la ciolan. Mai ales în vremurile noastre când singurul slogan este “mie să-mi fie bine”. Un fel de “ciolanul și caftanul”. Dar Români are nevoie de siguranță și stabilitate. Unele partide tinere dovedesc însă maturitate și asta spre binele curățirii șenalului politichiei de mărgăritar practicată de mulți. Unii spun că din păcate, eu zic că din fericiire, relele intenții încep să iasă la suprafață. Nu mai este loc de compromise, nu mai avem timpul necesar.
Și pentru că nu poți face alianță cu un partener care refuză dialogul, Alianța Națională Țărănistă, după temerara Forța Indentității Naționale, a rupt Alianța AUR, părăsind grupul inițial al celor 8 formațiuni. Falsul patriotism trebuie scos în evidență dacă vrei să mergi pe drumul spre schimbare.
Încă o dovadă că se poate face politică fără compromise. Poate așa eliminăm oamenii mici care fac umbre mari de pe eșichierul politic și așa ghiftuit de mărșăluitori după ciolan. Sunt însă destui care încă strigă cu mândrtie din vârful degetelor că sunt patrioți, deși CV-urilor lor de golănași de cartier arată culori dalmațiene. Niciodată ei nu pot fi urmașii valorilor naționale. Așa percep și mulți dintre noi arta: stabilită în canoane sfinte, niște moaște care trebuie adorate, eventual fără să înțelegem ce se vrea a spune. E îndeajuns că s-a dispus că- arta e legată de frumos și că lumea accept că frumosul se oprește undeva la, nu știu, impresionism poate? Aaah, Bach! Dacă-mi perniteți similitudinea.
Poporul nu poate fi salvat din ghearele deznădejdii de unii care în viața lor nu au construit un banal coteț de găini. În lupta pentru viitorul nostru, este crucial să privim cu atenție și să evaluăm corect pe cei care pretind că ne pot conduce către prosperitate și stabilitate. Într-o societate în care politica este uneori mai mult o artă a iluziei decât a realității, este esențial să recunoaștem impostorii și să nu ne lăsăm păcăliți de promisiuni goale și de CV-uri umflate.
În timp ce aceste personaje, care se aseamănă izbitor de mult cu personajele lui Caragiale, se străduiesc să atragă atenția, România profundă rămâne nesatisfăcută, tristă.
Nu ne putem hrăni cu vorbe goale și cu promisiuni fără conținut. Avem nevoie de lideri cu viziune clară și competențe reale, capabili să transforme aceste umbre ale incertitudinii în lumina unui viitor mai bun. În aceste vremuri de incertitudine, de eroi apăruți de nicăieri, de salvatori profetici, este important să rămânem vigilenți și să ne unim eforturile pentru a aduce schimbarea pe care o dorim.
Schimbarea autentică vine din fapte și din responsabilitate, nu din vuvuzele. Fiți aproape, se anunță timpuri interesante. Patriotismul nu se mimează. De teatre proaste și patrioți farisei suntem sătui E timpul să scriem o altă istorie pentru România!
Ieri oamenii lui Radu Ghidău au rupt protocolul de colaborare cu Alianța AUR și analizând motivele acestei decizii le dăm în totalitate dreptate.
Așa cum am făcut-o la timpul potrivit și cu cei de la Forța Identității Naționale. Partea superioară a machetei
Decizia de a pune punct colaborării cu AUR, a fost luată în urma unei analize detaliate a comportamentului și a acțiunilor domnului George Simion, liderul AUR. Ambele tinere formațiuni la care facem referire au constatat că domnul Simion nu împărtășește valorile și principiile fundamentale ale democrației și ale unui dialog deschis și constructiv în politică.
Degeaba se zbăteau ele de a aduce propuneri constructive și de a contribui la dezvoltarea societății românești, fiind întâmpinate cu indiferență și respingere. Abia acum și-au dat seama că analiștii politici au sesizat că abordarea domnului Simion în politică este una marcată de tendințe totalitare și de un stil de conducere dictatorial, care nu se încadrează în valorile noastre democratice și în respectul pentru diversitatea și pluralismul opiniei.
Primii care au salutat cu bucurie decizia luată de la centru au fost cei de la Alianța Național Țărănistă – Organizația Județeană Galați, care au conchis, ca și analistul de serviciu care semnează acest material
Ziua noastră, la Galați, se încheia apoteotic.