La o săptămână după alegerile tensionate din Republica Moldova și Georgia, ambele state ex-sovietice par împotmolite în dilema istorică de a alege între Vest și Est, în timp ce votanții sunt presați să facă față atât luptelor politice interne, cât și influențelor externe. Rezultatele au amplificat falia deja existentă între aspirațiile pro-occidentale ale liderilor lor și presiunile geopolitice exercitate de Rusia și alte forțe regionale.
În Republica Moldova, președinta Maia Sandu a atras atenția asupra „unui atac fără precedent asupra libertății și democrației”, acuzând forțe ostile că ar fi încercat să cumpere 300.000 de voturi în favoarea unor grupuri anti-europene, exact în momentul în care poporul a votat pentru o reformă constituțională decisivă – integrarea țării în Uniunea Europeană. După rezultatele preliminare ale referendumului și ale turului întâi al alegerilor prezidențiale, unde Sandu se află într-o cursă strânsă, șefa statului a avertizat despre „impostura și corupția” care amenință parcursul democratic al țării sale.
În paralel, președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a criticat vehement rezultatul alegerilor parlamentare recente, denunțând „subordonarea Georgiei față de Rusia” și îndemnând cetățenii să protesteze împotriva victoriei Visului Georgian, partidul aflat la guvernare și susținut de oligarhul Bidzina Ivanișvili, cunoscut pentru legăturile sale cu Rusia. Zurabișvili, deși odinioară susținută de același partid, a adoptat o poziție de opoziție, afirmând că alegerile au fost „falsificate”, iar poporul a fost privat de „un vot corect”.
Un scenariu familiar: Occidentul versus Rusia
Atât la Tbilisi, cât și la Chișinău, rezultatele alegerilor și poziția guvernelor locale pro-occidentale au fost primite cu preocupare în capitalele occidentale. Alegerile au fost portretizate de mass-media occidentală și liderii politici drept un „război de sumă nulă” între influența Rusiei și aspirațiile pro-europene, ignorând complexitățile sociale și economice ale celor două state.
Deși pentru multe dintre aceste națiuni alegerea parcursului pro-occidental poate părea o soluție de viitor, mulți cetățeni simt nevoia ca liderii să acorde prioritate și economiei interne, deosebit de afectată de instabilitatea politică și de blocajele comerciale.
Pe lângă tensiuni, „legea rusească” a ONG-urilor din Georgia, care impune organizațiilor finanțate în proporție de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca „agenți străini”, a contribuit la conturarea narativului. În timp ce opoziția o denunță drept o măsură pro-Rusia, unii observatori o consideră mai aproape de legi similare adoptate în SUA. În plus, guvernul georgian a menținut o atitudine rezervată față de războiul din Ucraina, condamnând agresiunea, dar evitând sancțiunile împotriva Rusiei și păstrând deschise legăturile comerciale.
Consecințe economice și sociale
Aceste tensiuni politice și juridice riscă să aibă efecte concrete asupra economiei ambelor țări. În Georgia, o parte semnificativă din veniturile de clasă mijlocie provine din activități ONG și din contracte cu parteneri occidentali, iar o eventuală reducere a finanțării externe ar afecta direct aceste resurse. În Moldova, economiile locale sunt deja afectate de o creștere economică scăzută și de o orientare comercială spre Vest, care, deși benefică pentru comerț, nu s-a tradus în mod uniform în creșterea exporturilor moldovenești.
Viitorul agendei pro-europene
În timp ce ambele guverne și-au păstrat, în linii mari, obiectivele de aderare la UE și NATO, amânările și condiționările impuse de Bruxelles au alimentat scepticismul popular și tensiunile politice. De asemenea, presiunea Rusiei rămâne o constantă, inclusiv prin menținerea trupelor pe teritoriul georgian și prin intermediul grupurilor de influență din Republica Moldova.
Urmărește-ne pe 
