Săptămâna aceasta, cozi lungi de ucraineni nervoși au fost observate la consulatele ucrainene din Polonia, deoarece aceștia încercau să obțină un nou pașaport înainte ca legea să intre în vigoare.
Perspectiva Ministerului Apărării Polonez
În timp ce tensiunile cresc între Ucraina și Polonia, tema întoarcerii cetățenilor ucraineni de vârstă militară în țara lor a devenit un subiect fierbinte de discuție. Recent, ministrul polonez al apărării, Wladysław Kosiniak-Kamysz, a ridicat posibilitatea ca Polonia să asiste Kievul în acest proces, subliniind importanța respectării obligațiilor față de statul de origine.
„Cred că mulți dintre compatrioții noștri au fost și sunt revoltați când văd tineri ucraineni în cafenele și aud despre cât de mult efort ne costă să ajutăm Ucraina”, a spus ministrul polonez al apărării pentru Polsat .„Cetăţenii Ucrainei au obligaţii faţă de statul lor”, a adăugat ministrul polonez, care adaugă: „Spunem de mult timp că suntem capabili să ajutăm partea ucraineană să se asigure că cei care sunt obligați să efectueze serviciul militar pleacă în Ucraina”.
Noua lege ucraineană care impune bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani să se întoarcă în țară pentru a-și obține pașapoartele a provocat cozi lungi și frustrare printre ucrainenii care locuiesc în Polonia și alte țări europene. În ciuda protestelor, autoritățile ucrainene au adoptat această măsură, iar cozile la consulatele ucrainene s-au întins pe kilometri întregi.
Ministrul polonez al apărării a remarcat că mulți cetățeni ucraineni au fost revoltați de faptul că unii tineri ucraineni aleg să evite serviciul militar și să rămână în străinătate. Această situație a generat o discuție privind posibilitatea ca Polonia să ajute la întoarcerea acestor bărbați în țara lor pentru a-și îndeplini obligațiile militare.
Cu toate acestea, reacțiile nu sunt doar de la cetățenii ucraineni. Unii dintre cei rămași în Ucraina văd plecarea celor de vârstă militară ca pe o lipsă de responsabilitate față de țara lor. Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a subliniat că „șederea în străinătate nu scutește un cetățean de obligațiile sale față de patria sa”. Cu toate acestea, această poziție a fost criticată de unii, care văd această lege ca fiind prea drastică și neîndreptățită.
Problema, așa cum au remarcat unii analiști, nu este doar legislativă, ci și socială. O armată cu militari fără motivație poate fi mai vulnerabilă decât una cu un număr mai mic de trupe, iar măsurile adoptate pot avea un impact puternic asupra stabilității și coeziunii sociale.
Cei mai mulți refugiați ucraineni se află acum în Germania (peste 1,2 milioane), urmată de Polonia (peste 951 mii), potrivit datelor Eurostat publicate în martie. În România se află peste 144 de mii de refugiați ucraineni. „Am sunat prieteni în Ucraina și acolo funcționează același sistem. Ne mint. Vor să ne oblige să ne întoarcem în țară cu orice preț”, de exemplu, Vadim, în vârstă de 34 de ani, a spus site-ului de știri Wirtualna Polska. O femeie cu fiul ei de 18 ani, care nu și-a putut ridica și pașaportul. Ea a izbucnit în plâns, spunând că nu-și va trimite fiul să fie „o bucată de carne”. „Nu înțeleg ce am făcut. Cum au putut să ia măsuri atât de radicale împotriva noastră?”, a întrebat femeia.
Chiar dacă discuțiile sunt încă în desfășurare, este clar că această problemă va continua să fie un subiect de interes și dezbateri în săptămânile următoare.
Urmărește-ne pe 
