Dorin Meran, fostul șef al Gărzii de Mediu Tulcea, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Constanța la un an și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru luare de mită. Inițial, Tribunalul Tulcea îi aplicase o pedeapsă de 2 ani și 10 luni cu suspendare sub supraveghere, însă Meran a atacat decizia, obținând o reducere a pedepsei.
Mita și flagrantul de la restaurant
Meran a fost prins în flagrant, în timp ce primea 25.000 de lei într-un restaurant din Tulcea de la un om de afaceri, pentru a-i aplica acestuia o amendă mai mică. Potrivit procurorilor, fostul șef al Gărzii de Mediu i-a promis denunțătorului că poate reduce sancțiunea de la 100.000 de lei și desființarea lucrărilor neautorizate la o penalizare simbolică, în schimbul unor foloase materiale.
„A pretins foloase materiale necuvenite constând în sprijin la superiorii săi ierarhici pentru a fi menținut în funcție, precum și alte beneficii, cu scopul de a aplica o sancțiune contravențională cât mai blândă”, au explicat procurorii DNA.
În timpul percheziției efectuate în biroul lui Meran, a fost găsit un bilet pe care era inscripționat numele codificat „TAF”, utilizat în discuțiile dintre acesta și omul de afaceri.
Traseism politic și antecedente penale
Dorin Meran a fost numit în funcția de șef al Gărzii de Mediu Tulcea în aprilie 2023, deși nu avea experiență în domeniu. În trecut, a fost condamnat pentru deturnare de fonduri europene, primind o pedeapsă de un an și două luni cu suspendare în 2012.
Pe lângă trecutul penal, Meran este cunoscut pentru traseismul politic, având calitatea de membru în nu mai puțin de șapte partide: PSM, PSD, PD-L, PIN, PNȚCD, PRM și Forța Națională.
Scandaluri și consecințe
În ciuda bugetelor aprobate pentru Garda de Mediu, Meran a fost acuzat că nu a utilizat fondurile în mod corespunzător și că a prioritizat interesele personale. În plus, mita primită a fost justificată de fostul șef ca fiind necesară pentru a acoperi „costurile navetei”, fiind inclusiv plătit de denunțător pentru combustibil.
Cazul lui Dorin Meran evidențiază atât corupția din instituțiile publice, cât și vulnerabilitățile sistemului de numiri politice, care favorizează persoane fără competențe sau integritate. Verdictul definitiv al Curții de Apel Constanța pune capăt unui episod de corupție, dar ridică întrebări legate de prevenirea unor situații similare în viitor.
Leave a Reply