Prostia distruge rău de tot. Mai ales în ultima perioadă. Păcat este și că în țara asta se fac alianțe doar împotrivă și nu pentru ceva. În rândurile următoare vom încerca să conturăm profilul perfect al politicianului român mafiot. Este tipic pentru această lume dominată de bani și interese, cu mentalități înguste. Mai că-mi vine să exclam: bravos națiune, halal să ne fie.
Dar vremurile tulburi scot mizeria la suprafață. De aceea focusăm azi fascinația și riscurile răngii. Dincolo de ele veți observa bolile mele de om fragil. Nu aș fi intervenit din nou dacă nu eram convins că Fritz este praf de tot, căci absolut orice a atins după preluarea mandatului a distrus. În primul rând Fritzache nu vrea ca Timișoara să fie capitală culturală. Exemple sunt cu duiumul, unele relevate și de alți condeieri atenți. Marele festival al inimilor a fost transformat într-un șantier pentru repararea scenei din Parcul Rozelor. Ansambul “Timișul” organiza prin CIOFF UNESCO acest mare festival care timp de o săptămână colora Timișoara și era pe bune reprezentativ pentru o viitoare Capitală Culturală Europeană, indiferent despre ce oraș ar fi vorba, cu atât mai mult pentru localitatea pe care o iubim cu toții. Strigător la cer este și cine orchestrează toate aceste lucruri.
În primul rând tanti care în 2008 organiza acea expoziție antisemită de street-art „Freedom for Lazy People- libertate pentru oamenii puturoși”, cu scandal de la ICR New York, expoziție plină de lucrări cu tot felul de simboluri evreiești, de care își bat joc prin cuvinte licențioase asimilate cu menora, specifică poporului evreu, din care iasă cruci și bani. Adversarii normalului vorbesc despre ce le convine și încearcă să o scuze pe această imbecilă. Uită că după ce au fost dați afară nu a fost în stare să arate că s-a scris ceva despre activitatea ICR, lucru inadmisibil. Dar de ce să ne mirăm când intelectualii contemporani sunt, în majoritate, de factura oamenilor de pe stadion, cei de valoare împuținându-se pe zi ce trece. Un argument solid în favoarea noastră este personajul care conduce cultura în Primăria Timișoara, anume un veterinar. De aceea au întors tunurile pe Asociația care a tras, nu ca la galere e adevărat deși putea, pentru a se îndeplini obiectivul propus. Ei uită că se vor termina și acești bani, că așa e la noi și vor începe să se sfâșie între ei. Specific dâmbovițean. Acum pentru autodistrugere Dominic Fritz și-a angajat Goring-ul cu fustă, plătit regește pentru a fi în ton cu revoluția promiscuității și a nimicului permanent.
Până la noi ordine, caii timișoreni trag unii hăis, alții cea. Sigur, mai sunt și alte specimene prin preajmă. Doar în turmă-s tari, că singuri îs nimeni în drum. Luați ca exemplu pe Vasile Popovici care încearcă, fără reușită, să distragă atenția de la ce-i în jur, susținând sus și tare că toți cei care scriu despre scandal sunt oamenii securității. Sau că acoliții familiei Victor și Simona Neumann reîncălzesc ciorba. Dar până nu vedem cum s-au prăduit milioanele de euro în cestiune, totul rămâne o dispută verbală.
Am ajuns să nu mai distingem cameleonii și pescarii în ape tulburi. Să catalogăm adevărurile scrise sau vorbite și nu numai pe la colțuri ca articole depășite, scoase din context cu pretenția de mari revelații care să convingă opinia publică de adevărată față a lucrurilor. Bazil despre care vorăvim este un individ care se ia singur în seamă și iese din cutie când un „pretin” apasă pe buton. Crede că astfel o va face din nou pe ambasadorul interimar și nu în orice țară, ci într-una pe care o visează. Până una-alta se pune singur deasupra legii, catalogându-și colegii ca rahați în ploaie.
Și noi l-am putea acuza că are repere de borfaș, că este un gonflabil, că are tupeu de First Class și ochelari de Bulă. În ultimile zile i s-a alăturat pensionara Brândușa Armanca, fostă prin TVR și cadru didactic la universitatea arădeană “Aurel Vlaicu”. Originară din Câmpulung Moldovenesc, abandonată într- un orfelinat, înfiată de o familie din Timișoara, tipa se consideră intelectual bănățean de prestigiu care mereu trebuie să fie aceea care decide în diverse situații.
A fost implicată în mai multe scandaluri de răsunet, atât în țară, cât și în străinătate. Dată afară de la Universitatea de Vest, dar și din studioul regional TVR, s-a făcut de râs și la Institutul Român din Budapesta.
Deși nu o vrea nimeni, ea trimite reclamații peste tot, amenințând, calomniind și călcându-i în picioare pe cei care au ajutat-o de-a lungul timpului, așa cum arată un material publicat de RomâniaVeche.eu. Cea care pe vremea comuniștilor lucra la ziarul maghiar din Timișoara, a făcut acum pasul la Radio Europa Liberă România. Își dă cu părerea total aiurea: ba că în disputa pentru proiectul analizat se folosesc “caricaturi josnice” sau „atacuri de periferie”, deși nu știe o boabă în domeniu, cu toate cărțile de gen scoase. Își permite asta doar pentru că este prietenă cu Alina Mungiu. Unii spun despre ea că „face parte din categoria ofițerilor ai vechiului regim cu potențial de a fi reciclați”. A avut șofer jumătatea de dormitor. Capacul l-a pus cu ciudata declarația că la ICR Budapesta. Cea plătită din bani publici a grohăit „Eu nu reprezint România”.
Destul de trist este că, băi nu se potolesc ăștia deloc, iar prin cotețele TV se merge pe principiul ori la bal, ori la spital. Le atrag atenția că sunt unul care, după ce a scris cărți cu colțul inimii, mulțumind tuturor pentru că suntem, nu am dat în melancolie blegoasă.
De aceea când le citesc inepțiile strecurate pe vreun blog am crampe din cauza râsului. Îmi permnit să le mai pun câte o întrebare, căci vorba aia întreb, nu dau cu barda, Le aștept opinia muiat în lacrimă și mă întreb ce mai poate însemna cultura azi pentru acești indivizi cărora doar li se fâlfâie.
Dintre specialiștii noștri sunt deocamdată preferați politrucii semidocți, iar cei adevărați depășiți, de parcă experiența și înțelepciunea lor ar fi un handicap. Se tot zice că tăt Banatul îi fruncea. Dar se vede că nu numai la București se fac lucrări urâte, ci și în capitala Banatului care pot compromite proiectul UE cu capitala culturală, iar domnul Iohannis care era primar la Sibiu când aceasta a fost capitală culturală nu le dă nici un fel de consultanță celor de la noi care vor parcă să ne facem nu numai municipiul, ci și țara, de râs.
Puțini sunt cei care fac o radiografie a unei carcacatițe sau gașcă prin care numiții activiști în cultură, construiesc în mod intenționat, tendențios, o imagine cu totul falsă despre potențialul și realizările noastre concrete ca popor, ca națiune. Și eu aș putea fi acuzat de această scriere cu cerneală amestecată cu vitriol. De aceea vă strig din toți rărunchii “deșteptarea, români”. Cu mânăriile de rigoare. Spre a confirma, irefutabil, concluzia că o moștenim din străbuni.
Din ridicol în ridicol nu merită mai mult decât un pamflet activitatea primarului Fritz în care au fost investite atâtea speranțe. Altfel nu poți lua decizia de o aduce pe Corina Șuteu, principalul vrăjmaș din anul 2016 al candidaturii orașului, potrivit surselor locale. Ba mai mult, a pregătit cu madam în detaliu un program de răzbunare, prin distrugerea asociației, în care el e președintele de Board, pe de o parte și de pe alta, prin dorința de înființare a unei alte entități paralele, că tot e la modă termenul, în jurul Centrului de Proiecte al primăriei.
Ignoră că avem 36 de facultăți în cele șapte universități timișorene, iar, în contrapartidă, 60 sunt anii în care Ansamblul Folcloric „Timișul” al Casei de Cultură, afiliat la UNESCU, a activitat neîncetat, până astăzi când Dominic Fritz i-a decapitat conducerea. Nu uita, vremelnic politician, “Shine your light-Light up your city” este conceptul prezentat de acest municipiu din vestul României și reprezintă o metaforă care ne amintește că Timișoara a fost întemeiată pe principiile iluminismului, pe toleranță, multiculturalism și multi-credință.
Iar pe voi, vă țuc, dragi cititori.
Urmărește-ne pe 
