Ni se tot amână dreptul la destin. E plină piața de madame ‘’Pac la războiu’’. Le recomand să ia cu lămâie ca să le treacă.
Ți se strepezesc formele de acreală. Țin ochiul la lunetă să nu pierd moțu’ din cătare. Mai ales că nu sunt mare admirator al rozetei lui. Deși e din aceeași specie, aceeași rasă, același miros, dar nu aceeași inteligență.
Pe vremuri se spunea: cu cât ești mai în vârstă, ești mai înțelept. Acum nu mai e așa, 95 la sută suntem proști. Dacă nu-ți convine ce gavaresc, este prea suptilică pentru mine. Mătăluță nu prin minte ți-ai netezit drumul, ci prin țățe. Una peste alta, ne simțim fără apărare în țara noastră.
Suntem o societate schizoidă de vânători și vânați. Asta în loc să ne adunăm în jurul unor idei în micile comunități. Să nu uităm că suntem singura țară în care procurorii sunt magistrați. Un fel de Secția Sociopaților cu Robe, care când spui ceva de ei sar ca orezul umflat pentru sarmale.
Au translatat în masă spre Grupul Infracțional Organizat ‘’Mafia Inc.’’, uitând că sunt bieți derbedei ai moralei sociale. Nimic nou sub soare. Nu avem nici o instituție serioasă, în afara serviciilor ofcourse. Sigur, neomarxiștii afirmă că justiția de azi este o instituție de gașcă. De aceea pelagra este generalizată. O aplică toți epoleții neterminați/nedeterminați, genii în derivă.
Nu, nu mi-a spus-o Călin Georgescu, cel din spatele AUR. Le simt personal diurn. De aceea proximele alegeri parlamentare le văd extrem de curând. E adevărat și că personajele în cestiune sunt de scuipat și huiduit. Dar nepoții își revendică dreptul la poveste. Poveste care, până de curând, făcea ochii și canci să doarmă.
Ceasurile s-au oprit în casa în care există brad de Crăciun. Cei cu răspunsurile trebuie să stea pe banca acuzaților. Nu uitați: istoria este un dialog cu viitorul. De aceea un Mircea Dinescu, par exemple, face acum, la bătrânețe, pereche perfectă cu domnul Cur de Maimuță de la România 9. Este un frustat limitat mintal, dar arogant și obraznic. Din păcate, nu este singurul. Toți sunt un nimeni în drum.
Îmi rânjește un gând cu coarne. În această lume înecată în mediocritate simandicoasă poate veni o rază de soare cât o macaroană. Am niște sinapse care funcționează foarte ciudat. Dar năravul e nărav, indiferent de culoarea politică.
Până și la mine acasă, pe bichon îl las să mai dospească un pic în anonimat. Majorității românilor li s-a pus ceață pe ochi și nu doar acolo. Sunt mii de cazuri de ipocrizie combinată cu memorie selectivă.
Poate de aceea un nenea cu halat alb chemat să se uite pe o ecografie făcută de altcineva mi-a cerut 330 de lei. Iată cum se comportă unii când nouă ne trebuie oameni iubitori de țară, nu mafioți șmecheri. Dacă ești prost sau beat, stai acasă. Și nu uita: diaspora a fost construită cu migală de comuniști.
Numai așa în casa megasecuristului Felix se vorbește azi de securiști. În rest, multă ‘’la revedere’’.
Cu plecăciune
Urmărește-ne pe 
