Lista foștilor securiști comuniști angajați în SRI după 1989

Este interesant să observăm parcursurile diferite ale acestor foști ofițeri de securitate în perioada post-comunistă. Este important să reținem că aceste informații sunt furnizate de surse nespecificate și pot fi subiective sau circumstanțiale în unele cazuri. În ceea ce privește relațiile cu anumiți ziariști comuniști menționați, nu există informații clare sau verificabile despre aceste legături.

Este evident că mulți foști ofițeri de securitate s-au reinventat în diverse domenii după 1989, unii devenind consilieri politici, alții angajându-se în afaceri sau chiar în poziții de conducere în diverse instituții. Acest lucru poate ridica întrebări și preocupări în ceea ce privește influența și implicarea lor în diferite sfere ale societății.

În plus, este important să subliniem că unii dintre acești foști ofițeri de securitate au fost implicați în activități controversate în perioada comunistă și au fost subiectul unor investigații sau condamnări ulterioare. Cu toate acestea, unii dintre ei continuă să beneficieze de pensii sau alte privilegii, ceea ce poate fi perceput ca nedrept de către victimele sau criticii lor.

1. Ion Adamescu. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel şi încadrat în secția din Timișoara. A colaborat la deconspirarea dosarului de informator al lui Virgil Măgureanu, fapt pentru care a fost trecut în rezervă, la 16 aprilie 1996.
2. Aldea. Fost ofițer în Direcția a IV-a a Securității. În prezent, locotenent colonel, șef de secție în cadrul Direcției Generale de Informații a Armatei.
3. Aleca. Fost ofițer de securitate din Râmnicu Vâlcea, recuperat de SRI sub gradul de maior. La două luni după evenimentele din decembrie 1989, a reluat în supraveghere spitalul județean din localitate, obiectivul său anterior revoluției.
4. Constantin Alexa. Fost ofițer de securitate, reciclat în SRI. A deconspirat din proprie inițiativă dosarul Z 4848, dezvăluind că Francisc Bárány a fost informator al Securității, fiind  ulterior îndepărtat din serviciu şi acționat în justiție.
5. Stefan Alexie. Fost general de securitate, fost șef al Direcției de contraspionaj şi secretar de stat în Ministerul de Interne, înainte de decembrie 1989. În anii ’90, pe parcursul unei perioade destul de întinse, a fost consilier al controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, care a avut o contribuție esențială la falimentarea Fondului National de Investiții.
6. Vasile Alexoaie. Înainte de 1989 a fost șeful Securității din Roman. După decembrie 1989 a fost cooptat în conducerea SRI din Iași. După trecerea în rezervă a devenit președintele Fondului National de Investiții din Iași şi director al filialei locale a firmei Gelsor a controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.
7. Valer Andreica. Fost ofițer de securitate, preluat în SRI sub gradul de maior. Inițial a lucrat la secția din Târgu Mureș. În iulie 1998 a fost transferat în funcția de adjunct al șefului secției SRI Cluj.
8. Andrei Andronic. Fost ofițer de securitate. Preluat în SRI, a fost înaintat la gradul de colonel şi avansat în funcția de șef al secției SRI Iași.
9. Octavian Stelian Andronic. Fost colonel în serviciul de spionaj al Securității, șef al rezidențelor din Olanda şi Israel. Ca urmare a profesionalismului său precar, în ultima perioadă a regimului comunist nu a mai fost acreditat în străinătate, activând în cadrul serviciului AVS (aport valutar special). Reactivat în SRI în calitate de consilier economic al lui Virgil Măgureanu, își instalase un sediu pe str. Londra, sub acoperirea firmei fantomă Eson SRL, la care era acționară şi soția ziaristului Octavian Andronic. Din poziția de consilier, Octavian Stelian Andronic a vândut SRI-ului o serie de documente existente demult în arhivele fostei Securități, referitoare la tablourile scoase din țară de fostul Rege Mihai şi la tentativele acestuia de a le valorifica prin intermediul unor firme de licitatei din Occident. Firma Eson SRL şi-a încetat activitatea ca urmare a unor semnalări ale presei.
10.  Vasile Angelescu. Fost ofițeri superior în serviciul de spionaj al fostei Securități, bănuit de legături cu agentura KGB din România. După evenimentele din decembrie 1989, a fost înaintat la gradul de general şi promovat în funcția de prim adjunct al directorului noului Serviciu de Informații Externe. Fiul său, Mircea Angelescu, personaj important al FSN-ului anilor ’90, a fost implicat ca acționar în afacerile dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, înregistrată în Belgia. Apoi a devenit șef de cabinet al președintelui Ion Iliescu.
11. Constantin Anghelescu. Fost ofițer superior de securitate. Până în decembrie 1989 a fost șeful UM 107/AVS (aport valutar special) din cadrul Centrului de Informații Externe, unitate specializată în contrabanda de stat. În 2000 era vicepreședinte al Clubului de fotbal Rapid.
12. Marin Antonie. Fost ofițer de securitate. S-a numărat printre primii adjuncți ai șefului secției SRI Dolj.
13. Apăvăloaie. Fost ofițer al Direcției a IV-a a Securității. În prezent, locotenent colonel, șef al serviciului financiar, în cadrul Direcției Generale de Informații a Armatei.
14. Apostolescu. Fost ofițer de securitate, încadrat în Direcția a V-a, însărcinată cu paza lui Nicolae Ceaușescu şi a celorlalți demnitari comuniști. În prezent este șeful secției SRI din Brașov.
15. Petre Arsene. Fost ofițer de securitate. Din poziția de rezervist, a coordonat înființarea la Râmnicu Vâlcea a unei agenții dubioase de detectivi particulari, care s-a implicat ilegal în mineriada din septembrie 1991. Mai târziu, s-a constatat că așa-zisa ANISE (Agenția Națională de Investigații şi Securitate Economică) s-a înființat pe temeiul unor acte false.
16. Gheorghe Atudoroaie. Fost ofițer de securitate la Timișoara, implicat în represiunile din decembrie 1989. După ce a fost sustras atenției organelor de justiție, SRI l-a recuperat sub gradul de colonel. O vreme a fost șef al Diviziunii de protecție. Costin Georgescu a încercat să-l numească șef al Centrului Operativ Zonal Oradea al SRI, dar numirea a fost contramandată, ca urmare a protestelor societății civile.
17. Alexandru Avram. Fost colonel de securitate în cadrul UM 0225, unitate a Centrului de Informații Externe destinată să infiltreze organizațiile emigrației anticomuniste şi să combată emisiunile posturilor de radio străine care emiteau în limba română. După decembrie 1989 a mai rezistat câțiva ani în serviciul de spionaj, din care a fost apoi trecut în rezervă, deoarece nu cunoștea nici o limbă străină. Împreună cu alți foști ofițeri de securitate, a reușit să sustragă diferite documente confidențiale ale Societății de asigurări Astra, dezlănțuind  împotriva conducerii acesteia o acerbă campanie de presă, prin interpuși. În consecința acestei campanii, conducerea Astrei a fost schimbată. După acest moment, Alexandru Avram a devenit director adjunct al sucursalei din București a Societății de asigurări Astra, deși nu are nici o pregătire în materie.
18. Baciu. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de maior. A fost primul ofițer al noii instituții informative care a devenit obiectul unui scandal public, atunci când a încercat să reactiveze un fost informator adjunct de șef de secție în Direcția Generală de Informații a Armatei.
19. Ion Balea. Colonel în rezervă al fostei Securități. În iulie 1992, mai mulți țărăniști din județul
20. Argeș l-au acuzat că s-ar fi infiltrat în organizația locală a PNŢCD, în beneficiul actualului SRI.
21. Bogdan Baltazar. Conform afirmațiilor lui Mircea Răceanu, recent decorat de președintele Ion Iliescu, înainte de decembrie 1989 a fost ofițer acoperit de securitate. După evenimentele din decembrie 1989, a fost membru marcant în conducerea Partidului Democrat. În prezent este președinte al Băncii Române de Dezvoltare.
22. Dumitru Bădescu. Fost ofițer de securitate. Preluat de SRI, a ajuns general, în decembrie 1994, şi a condus Diviziunea de contrainformații economice. A jucat un rol important în deturnarea anchetei asupra afacerii „Țigareta 2”, participând efectiv la falsificarea dosarului întocmit de Procuratura Militară. A fost destituit ca urmare a utilizării stupide a unui informator, care l-a divulgat presei. Felul în care s-a lăsat atras în capcană a atestat nivelul lamentabil al profesionalismului său. Ulterior a fost numit consilier al directorului SRI.
23. Domițian Bălţei. Fost colonel în serviciul de spionaj al Securității, adjunct de șef de rezidență la Londra şi Tokio, apoi șef al rezidenței din Köln. Îndepărtat din serviciu pentru comportament imoral şi implicare în felurite afaceri în favoarea generalilor Nicolae Doicaru şi Ion Mihai Pacepa. După trecerea în rezervă a devenit cadru didactic la Academia „Ștefan Gheorghiu”. După decembrie 1989 s-a infiltrat în anturajul lui Corneliu Vadim Tudor, pe care l-a intoxicat cu informații dintre cele mai fanteziste, dintre care unele puteau compromite relațiile externe ale țârii. Când presa i-a dezvăluit trecutul de securist, președintele Partidului România Mare a renunțat la serviciile lui de consilier politic.
24. Ionel Bidireci. Fost ofițer superior de securitate. În prezent general, șeful Diviziunii contrainformative din Serviciul Român de Informații.
25. Roxana Bichel. În ultimul timp a fost frecvent semnalată de presă în anturajul staffului care
26. conduce Executivul şi al Ministerului Privatizării. Membră a consiliilor de administrație a unui
27. număr multiplu de societăți economice. Dacă provine cumva din familia lui Ivan Bikel, fost
28. colonel în Direcția de Informații Externe, care a acționat cândva şi sub acoperirea de reprezentant din România al firmei vest-germane Franz Kirchfeld, atunci înțelegem despre cine şi despre ce este vorba.
29. Mihai Bichir. Fost ofițer în serviciul de spionaj al Securității, reciclat în SIE sub gradul de colonel. Director al Direcției E 101 (Europa, SUA, Canada, organismele internaționale). Contează ca om al lui Teodor Meleșcanu, cu care a colaborat la Geneva şi care l-a propulsat în funcție.
30. Ioan Bidu. Fost ofițer de securitate. În prezent locțiitor al rectorului Academiei Naționale de Informații, care pregătește viitori ofițeri pentru SRI.
31. Cornel Biriș. Fost ofițer de securitate, recuperat în SIE. La 30 noiembrie 1999, a fost înaintat la gradul de general de brigadă, șef al diviziei pentru analiza crizelor şi adjunct al directorului SIE. Trecut în rezervă în februarie 2002, la cererea lui Gheorghe Fulga.
32. Ion Bodunescu. Fost colonel de securitate, fost șef al inspectoratelor județene ale MI din Dolj, Mehedinți şi Teleorman. Până în 1989, s-a ilustrat şi în plan publicistic. În ciuda faptului că a fost prins cu un plagiat grosolan, s-a dedicat în continuare acestui hobby. În primii ani ’90, putea fi întâlnit în paginile publicațiilor România Mare, Politica şi Europa, cu articole insipide, nostalgice şi revendicative, marcate, firește, de un patriotism ardent.
33. Titu Bondoc. Fost ofițer de securitate, preluat în SRI şi numit adjunct al șefului secției SRI Gorj. În iunie 1990 a dirijat afluxul minerilor spre București. Ulterior a fost trecut în rezervă, sub gradul de colonel. În mai 2001 se mai afla în urmărirea penală a Secției Parchetelor Militare, pentru subminarea puterii de stat.
34. Liviu Borcea. Fost ofițer de securitate, fost comandant de lagăr la Canalul Dunăre – Marea Neagră. Datorită comportamentului său criminal, au pierit zeci de deținuți politici şi de drept comun. După 1990 era pensionar la Cluj şi nimeni nu l-a tras la răspundere pentru crimele sale.
35. Ion Botofei. Fost colonel de securitate, însărcinat cu asigurarea siguranței traseelor pe care circula Nicolae Ceaușescu în capitală. O vreme a fost şi locțiitor al comandantului Securității Municipiului București. După o scurtă reciclare în SRI, a fost desemnat șef al Asociației foștilor ofițeri SRI, de fapt o asociație a foștilor ofițeri de securitate. Asigura legătura dintre foștii securiști din conducerea SRI şi securiștii trecuți în rezervă.
36. Valentin Constantin Bretfelean. Fost ofițer de securitate. Până în septembrie 2001, sub gradul de maior, a condus secția SRI Maramureș. Demis şi trimis în fața Consiliului de Judecată al SRI, pentru abateri grave de la regulamentele instituției. Până în prezent nu s-a pronunțat vreo sancțiune împotriva sa.
37. Nicolae Briceag. Fost colonel de securitate. A executat sumar cel puțin o duzină de oameni, fără ca aceștia să fi fost condamnați la moarte, fapte stabilite chiar de fostele autorități comuniste. După 1990 era pensionar la Cluj şi nimeni nu l-a tras la răspundere pentru faptele sale.
38. Doru Blaj. Fost ofițer în Direcția a IV-a a Securității. În prezent, locotenent colonel, șef de secție în cadrul Direcției Generale de Informații a Armatei.
39. Constantin Bucur. Fost ofițer de securitate, reciclat în SRI, unde s-a specializat în interceptări ale convorbirilor telefonice. A pus la dispoziția presei mai multe casete lipsite de concludentă, implicând instituția într-un scandal nedorit. A fost îndepărtat din serviciu şi, la 14 iunie 1999, Curtea Militară de Apel l-a condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare. Ulterior, ca membru al Partidului România Mare, a candidat în alegeri şi a devenit deputat al Parlamentului României.
40. Vasile Buliga. Fost ofițer de securitate. În ultimii ani, a fost angajat al trustului Gelsor, patronat de controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.
41. Marius Tertulian Burduşel. Fost ofițer de securitate. După decembrie 1989, a fost reîncadrat în SRI şi a avansat până la funcția de șef al secției din Pitești.
42. Florin Calapod. Fost ofițer superior de securitate. După decembrie 1989, a devenit comandantul UM 0215, unitate informativă şi contrainformativă a Ministerului de Interne, pe care a încercat să o transforme într-un serviciu paralel SRI. În repetate rânduri, oferind exemple concrete, presa a semnalat că UM 0215, sub conducerea lui Florin Calapod, făcea poliție politică, în detrimentul îndatoririlor ei regulamentare. După ce a fost trecut în rezervă s-a implicat în niște afaceri suspecte cu o firme americane şi australiene, care distribuiau ilegal Viagra prin Internet. A apărut şi în unele emisiuni televizate, dând lecții națiunii despre ce înseamnă un serviciu de informații.
43. Cornel Caraba. Fost ofițer de securitate, în cadrul UM 0110. În ultima perioadă a regimului comunist, a lucrat în serviciul de spionaj al Securității, respectiv UM 0544, de unde, în 1986, a fost detașat la Cluj. După decembrie 1989, a fost reîncadrat în SRI, avansând până la gradul de colonel şi funcția de șef al secției SRI Cluj. Presa a semnalat că ar fi fost unul din artizanii planului Cristal ’96, care viza supraviețuirea şi menținerea influenței fostei Securități în condițiile prăbușirii regimului comunist. Datorită unor relații neortodoxe cu mediile economiei subterane din Transilvania, a intrat în colimatorul presei locale şi centrale. În iulie 1998 a fost înlocuit din  funcție, fiind transferat în centrala SRI de la București.
44. Mihai Caraman. General de securitate în retragere. Între anii 1958-1968, în calitate de șef al rezidenței de spionaj din Paris, a condus cunoscuta „rețea Caraman”, care a izbutit să sustragă unele documente din cadrul sediului NATO. Ulterior, a fost șeful diviziei de contrainformații a Direcției de Informații Externe. După dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa, a fost detașat în funcții marginale şi, în cele din urmă, trecut în rezervă. Imediat după evenimentele din decembrie 1989, a fost numit șef al Centrului de Informații Externe, devenit ulterior Serviciul de Informații Externe. Anomalia era evidentă: serviciul de spionaj al unei țâri care aspira să intre în NATO era lăsat la mâna unui personaj care spionase NATO. Mihai Caraman a fost înlocuit din funcție în mai 1992, în urma cererii exprese a lui Manfred Woerner, secretar general al NATO. În prezent, același Mihai Caraman este consilier particular al premierului Adrian Năstase.
45. Cristian Călinoiu. Fost ofițer de securitate. După decembrie 1989, reîncadrat în Brigada Antiteroristă, sub gradul de locotenent colonel, a făcut parte din efectivele acesteia dislocate la Aeroportul International Otopeni. În 1992 s-a constatat că livra informații de serviciu revistei Europa, editată de Ilie Neacșu, actual deputat al PRM.
46. Traian Chebeleu. Conform afirmațiilor lui Mircea Răceanu, recent decorat de președintele Ion Iliescu, înainte de 1989 a fost ofițer acoperit de securitate în cadrul Ministerului de Externe. În anii ’90, a devenit consilier prezidențial şi purtător de cuvânt al președintelui Ion Iliescu. Sub regimul lui Emil Constantinescu, s-a repliat în diplomație.
47. Marin Ceaușescul. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de căpitan. Ofițer în cadrul serviciului de filaj al secției SRI din Cluj.
48. Traian Ciceo. Fost ofițer în serviciul de spionaj al Securității. Înainte de decembrie 1989, a lucrat la Paris, sub acoperire diplomatică. Au existat suspiciuni că ar fi fost racolat de serviciile speciale franceze. Cu toate acestea, a ajuns în SRI general de brigadă. A acționat în direcția contracarării iredentismului, extremismului şi separatismului pe motive etnice. În martie 1998, datorită înclinațiilor sale bahice, a fost îndepărtat din SRI.
49. Cigan. Fost ofițer de securitate. În prezent, avocat în Baroul din Bihor. După cum a semnalat presa, mituind unde trebuia, şi-a propulsat soția în funcția de vicepreședintă la Curtea de Apel Oradea.
50. Ciovică. Fost ofițer de securitate. În SRI, a devenit șef al Centrului Operativ Zonal Târgu Mureș. Trecut în rezervă în 1998.
51. Cismaru. Fost ofițer de securitate, originar din județul Vâlcea. În SRI, sub gradul de maior, a devenit șef al secției din Bacău.
52. Ștefan Floricel Coman. Începând din 1968, a fost ofițer de securitate în fosta Unitate Specială „T”, UM 0634, abilitată în ascultarea convorbirilor telefonice. După evenimentele din decembrie 1989, a devenit comandant al Serviciului de Telecomunicații Speciale din subordinea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
53. Costel Ciucă. Fost ofițer al Direcției de Informații Externe a Securității. Strâns legat de persoanele implicate în afacerea de contrabandă „Țigareta II”. Strâns legat de Amer Obeid, președintele Ligii Irakienilor din România.
54. Valentin Ciucă. Fost ofițer de securitate, arestat în decembrie 1989 şi anchetat în lotul Timișoara. După doi ani şi ceva a fost eliberat din detenție, din lipsă de probe. Împreună cu Radu Tinu a fondat societatea Tival Impex SRL, care a prosperat în timpul embargoului impus Iugoslaviei.
55. Cocos, Gheorghe. Fost ofițer superior în serviciul de spionaj al Securității. A lucrat în Italia, sub acoperirea de șef al Agenției economice din Milano. În urmă cu mai mulți ani, avea interdicție de a intra în spațiul peninsular. În prezent, administrează o parte din firmele lui George Constantin Păunescu.
56. Constantin Constantin. Fost ofițer de securitate. În 1998, sub gradul de colonel, era șeful serviciului personal de la UM 0215. Este rudă apropiată a lui Viorel Hrebenciuc.
57. Marian Cornaciu. Fost ofițer în Direcția de Informații Externe a Securității. A lucrat la întreprinderea de comerț exterior „Dunărea”. După evenimentele din decembrie 1989, s-a privatizat, specializându-se în comerțul cu hrană concentrată pentru vite. În prezent, este membru marcant al Partidului Umanist Român, prezidat de Dan Voiculescu.
58. Corneci. Fost colonel de securitate. În prezent, face parte din conducerea SRI şi se ocupă de problema spinoasă a cadrelor.
59. Valeriu Corşatea. Fost ofițer de securitate. În SRI a fost locțiitor al comandantului Brigăzii Antiteroriste. În decembrie 1994 a fost înaintat la gradul de general de brigadă. În 1998 a fost transferat în funcția de adjunct al șefului unei diviziuni informative din SRI.
60. Neagu Cosma. General de securitate, fost șef al Direcției a III-a de contraspionaj, fost comandant al Școlii de ofițeri de securitate de la Băneasa. După trecerea în rezervă, a devenit președinte executiv al Automobil Clubului Român. În 1990 a fost reactivat în SRI ca șef al Serviciului de Inspecții şi consilier al lui Virgil Măgureanu. Curând, s-a renunțat la serviciile lui. Generalul Gheorghe Diaconescu a afirmat într-un interviu că Neagu Cosma ar fi încercat să ajungă la niște dosare problematice din arhivele fostei Securități.
61. Lucian Costache. Fost căpitan de securitate la Inspectoratul MI din Buzău. Colabora cu Petrică Dinu în recrutarea informatorilor. După evenimentele din decembrie 1989, a fost încadrat în Inspectoratul județean de politie Buzău.
62. Gheorghe Cotoman. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenent colonel. În 1994 era locțiitor al șefului Formațiunii.
63. Ovidiu Crăciun. Fost ofițer de securitate. În prezent locotenent colonel, șeful secției SRI din Piatra Neamț.
64. Dumitru Cristea. Psiholog de formație, una dintre cele mai păguboase achiziții pe care Virgil Măgureanu le-a operat din viața civilă. Ca adjunct al directorului SRI şi rector al Institutului National de Informații, a fost rapid avansat la gradul de general, însă niște relații suspecte cu studente din subordinea sa l-au descalificat moral şi a fost nevoit să renunțe la funcție. Nu ar fi exclus să fi fost lucrat de foștii ofițeri de securitate din conducerea SRI, care l-au tratat ca pe un corp străin.
65. Mircea Croitoru. Fost ofițer în serviciul de spionaj al Securității. O vreme a lucrat sub acoperire diplomatică la Londra, fiind rechemat din post în 1978, în condiții nu tocmai clare. Sub regimul lui Emil Constantinescu, a fost numit ambasador la Oslo, chestiunea fiind comentată nefavorabil în presă.
66. Florentin Danciu. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenent colonel. În 1994 se afla la comanda Diviziunii E.
67. Mihai Darie. Fost ofițer de securitate, în perioada 14 aprilie 1976 – 15 aprilie 1990, când a fost trecut în rezervă. Înainte de decembrie 1989, avea în supraveghere spitalul Fundeni. În 1990 s-a reciclat în funcția de șef al comisiei economice a Frontului Salvării Naționale. În același timp, a înființat şi condus diverse firme particulare. A revenit în planul public, în calitate de secretar general al Prefecturii bucureștene. În 1997 era secretar executiv al Partidului Democrat. Ca orice fost securist care se respectă, dispune de un certificat de luptător pentru victoria revoluției române.
68. Gheorghe Dascălu. Fost ofițer acoperit al DIE. Fizioterapeut, stabilit în Italia, la Desenzano, provincia Brescia. Implicat în afacerea de contrabandă „Porțelanul”. În 2000 era semnalat că avea cetățenie germană şi română şi act de identitate italian.
69. Stefan David. Fost colonel de securitate cu un trecut dubios. Până în 1985 a condus serviciul de securitate din județul Caraș-Severin. În legislatura 1992-1996 a fost deputat din partea Partidului Socialist al Muncii.
70. Daniel Dăianu. Fost ofițer al serviciului de spionaj al Securității, fapt pe care l-a recunoscut personal, după ce a devenit ministru al finanțelor în guvernul Victor Ciorbea. Primul ministru l-a apărat, afirmând că nu ar fi făcut politie politică.
71. Aurelian Diaconescu. Fost ofițer de securitate. În prezent șef al Serviciului Fraude din cadrul societății de asigurări Astra. A fost implicat în fraudarea societății în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu.
72. Constantin Decu. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. La mijlocul anilor ’90, era șeful secției SRI din Constantă.
73. Dumitru Diaconescu. Fost colonel de securitate, șef de cadre al Securității Municipiului București. După decembrie 1989 a patronat firma Aliance Coop, implicată în trafic de armament. Avea relații de finanțare oculte cu Bankcoop, bancă falimentată cu bună știință, şi cu firma militară Romtehnica.
74. Gheorghe Diaconescu. Fost colonel în Direcția a III-a de contraspionaj a Securității. După decembrie 1989, a devenit adjunct al directorului SRI. Îndepărtat din serviciu pentru deținerea ilegală a unor documente ale fostei Securități, pentru alcoolism şi mânuirea incorectă a unor fonduri valutare. Ulterior, a asigurat protecția informativă a combinațiilor omului de afaceri Costel Bobic.
75. Nicolae Dincă. Fost ofițer de securitate, preluat în SRI sub gradul de maior. Inițial a lucrat în secția SRI Timiș. În iulie 1998 a fost transferat în funcția de adjunct al șefului secției SRI Cluj.
76. Petrică Dinu. Fost căpitan de contrainformații la Securitatea județului Buzău, unde, sub acoperirea reprezentanței Frigo-Service, organizase un centru de recrutare a informatorilor. După evenimentele din decembrie 1989 a devenit șeful serviciului de protecție a cadrelor din Inspectoratul județean de politie Buzău şi a fost implicat în filajul şi șicanarea opozanților regimului lui Ion Iliescu.
77. Doban. Fost ofițer de securitate, specializat în partide politice burgheze şi foști condamnați politici. Este cel ce a gestionat dosarul de urmărit informativ al filosofului Constantin Noica. În SRI, în vara lui 2000, sub gradul de colonel, era coordonatorul sectorului servicii paralele de informații din Diviziunea A a SRI.
78. Dimitrie Dobre. Fost ofițer superior în serviciul de spionaj al Securității, care şi-a continuat activitatea şi după decembrie 1989, în Serviciul de Informații Externe. În martie 1998, după ce a fost avansat la gradul de general, a fost trecut în rezervă.
79. Vasile Doroş. Fost colonel de securitate, fost șef al secției SRI din Bacău, pe care a condus-o timp de opt ani. Prin fiul său, Claudiu Doroş, a condus filiala Fondului National de Investiții din Bacău, instituție falimentată deliberat de Sorin Ovidiu Vântu.
80. Dragoman. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1998 era șeful secției SRI din Arad.
81. Ion Drăgoi. Fost ofițer de securitate în UM 0110. După momentul decembrie 1989 a devenit șef de secție la revista Politia Română. După trecerea în rezervă, s-a încadrat la diverse publicații, între care şi revista Expres (seria Cornel Nistorescu).În prezent, caută sponsori pentru editarea unei publicații de spionaj şi contraspionaj.
82. Artur Dumitrescu. Procuror, colaborator activ al Securității înainte de decembrie 1989. Între altele, a fost cel ce i-a anchetat pe cei ce manifestaseră împotriva regimului comunist la Brașov, la
83. 15 noiembrie 1987. Pentru zelul prestat atunci a fost avansat în funcție, menținându-și prerogativele şi după răsturnarea regimului lui Nicolae Ceaușescu. În 1998 a fost delegat să ancheteze afacerea de contrabandă „Țigareta II”, adică să șteargă urmele implicării serviciilor  secrete în această malversațiune.
84. Gheorghe Dumitrescu. Fost ofițer de securitate. La data derulării operațiunii de contrabandă „Țigareta II” era căpitan în cadrul serviciului de filaj al SRI.
85. Vasile Dumitru. Fost colonel de securitate în serviciul de spionaj. A lucrat acoperit ca atașat de presă la Londra. După decembrie 1989, trecut în rezervă, s-a reciclat ca ziarist la trustul de presă Expres. Publică diverse articole, când poate şi unde poate, în care exaltă inepția instituției din care a făcut parte cândva.
86. Nicodim Farcaș. Fost ofițer de securitate, reciclat de SRI sub gradul de locotenent colonel, subaltern al colonelului Gheorghe Moldovan în cadrul secției SRI Maramureș. A fost semnalat că furniza PUNR informații din interiorul serviciului.
87. Virgil Faur. Fost ofițer în serviciul de spionaj al Securității, reciclat în SIE sub gradul de colonel.
88. Filip. Fost ofițer de securitate, CI-st la comandamentul armatei din Cluj. Recuperat de SRI, sub gradul de colonel.
89. Florea. Fost ofițer de securitate. În SRI, sub gradul de maior, a fost șef al secției SRI din Harghita.
90. Gheorghe Alexandru Florea. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1994 era șeful secretariatului general al SRI. Ioan Florian. Fost ofițer de securitate. În 1998 era șeful secției SRI din Buzău. Anterior a condus Centrul Operativ Zonal din Cluj.
91. Nicolae Garofeanu. Fost ofițer de securitate. Recuperat de SRI, a devenit primul șef al secției din Pitești. Presa a publicat documente din care rezulta deconspirarea unor informatori de pe vremuri precum şi preocupări de politie politică similare celor anterioare momentului decembrie 1989.
92. Ion Petre Gavrilescu. Ofițer superior în serviciul de spionaj al fostei Securități. În 2000, prin decret prezidențial, a fost reactivat în SIE, sub gradul de general de divizie. Identitatea sa reală a stârnit controverse. Peste un an şi ceva a fost din nou trecut în rezervă.
93. Mircea Gheordunescu. Fost profesor de fizică la un liceu din București. Fost informator al Securității până în 1989. Ulterior, a intrat în politică şi s-a alăturat Partidului National Țărănist Creștin-Democrat. În 1996 a fost numit director adjunct al Serviciului Român de Informații. Din această poziție, șantajat de cei care-i cunoșteau trecutul, a favorizat numeroase privatizări frauduloase ale unor lanțuri de magazine alimentare din capitală, precum şi a Hotelului București.
94. Dan Gheorghe. Fost ofițer de securitate. Fost comandant adjunct al Unității Speciale de Luptă Antiteroristă. Participant activ la tentativa de reprimare a manifestațiilor care au condus la căderea regimului lui Nicolae Ceaușescu. În decembrie 1989  s-a semnalat în presă faptul că, în calitate de șef al dispozitivului de apărare a Aeroportului International Otopeni, a permis unui număr de circa 50 de ofițeri de securitate să dispară în străinătate cu acte false. După decembrie 1989 a fost numit șef al Brigăzii Antiteroriste a SRI. După un popas la UM 0225, unitatea de informații şi contrainformații a poliției, care s-a exersat mai mult în domeniul poliției politice, a fost pentru scurtă vreme directorul agenției de știri Universul, proprietatea lui Sorin Ovidiu Vântu, agenție acuzată că ar fi fost un serviciu de informații paralel celor girate de stat. A revenit în SRI, în calitate de consilier al noului director Radu Timofte. La 1 noiembrie 2001 a demisionat, dar continuă să se învârtă în cercurile puterii.
95. Gheorghe Gherghina. Fost ofițer de securitate, locțiitor al colonelului Gheorghe Ardeleanu (fost Moise Bulă) la conducerea USLA. După reciclarea în SRI a devenit succesorul lui Ion Botofei la conducerea Asociației foștilor ofițeri SRI, de fapt a foștilor ofițeri de securitate. Asigură legătura dintre securiștii din conducerea SRI şi cei din rezervă.
96. Dan Ghibernea. Un personaj cu nume identic a fost, înainte de 1989, ofițer acoperit în serviciul de spionaj al Securității, acreditat ca funcționar internațional la UNESCO. În prezent, acest Dan Ghibernea, la care ne referim, este ambasador al României la Londra.
97. Marius Ghile. Fost ofițer de securitate, în Direcția a II-a de contrainformații economice, specializat în contraspionaj maghiar. În 2000, a fost numit șeful secției SRI din județul Sălaj.
98. Benone Ghinea. Fost ofițer în serviciul de spionaj al Securității. După evenimentele din decembrie 1989, a fost reactivat în Serviciul de Informații Externe, fiind trimis în Africa de Sud, sub acoperirea de atașat comercial. Implicându-se în niște afaceri suspecte cu elicoptere Puma şi încasând comisioane necuvenite, a fost tradus în justiție şi condamnat cu blândețea care se cuvine unui fost securist.
99. Mihai Ghiţă. Fost ofițer de securitate. În prezent colonel, șeful secției SRI din Slatina.
100. Nicolae Goia. Fost ofițer de securitate. În prezent, membru al conducerii Serviciului de Informații Externe. În februarie 2002 a fost înaintat la gradul de general de brigadă.
101. Nicolae Dorel Goron. Fost ofițer de securitate. În prezent, colonel, șeful secției SRI din Arad.
102. Grama. Fost ofițer de contrainformații în Securitate. După evenimentele din decembrie 1989, a fost recuperat de SRI sub gradul de colonel. În scurt timp, a ajuns șeful biroului personal din cadrul Diviziunii G (logistică).
103. Ilie Anghel Grădinaru. Fost ofițer de securitate. În SRI a fost promovat în funcția de șef sector culte-secte din cadrul secției SRI Constantă, sub gradul de maior. În primăvara lui 2000, a fost remarcat filând stafful PDSR, aflat în vizită în localitate.
104. Corneliu Grigoraș. Fost ofițer în serviciul de spionaj al Securității, menținut în sistem şi după evenimentele din decembrie 1989. În ajunul alegerilor din 1996, a monitorizat mișcările din sediile CDR, în beneficiul PDSR. Cu toate acestea, sub președinția lui Emil Constantinescu a fost înaintat la gradul de general şi numit la conducerea Direcției generale de contraspionaj din cadrul SIE. Atras într-o capcană de doi ziariști, s-a dovedit a fi un simplu prostănac şi a fost îndepărtat din funcție
105. .Eugen Grigorescu. Fost ofițer de securitate. În structurile SRI a fost înaintat la gradul de colonel şi, apoi, general de brigadă. Șef al diviziunii de expertize tehnice, codificat Diviziunea S.
106. Gugiu. Fost colonel de securitate. După înființarea Asociației foștilor ofițeri SRI a devenit casierul acesteia.
107. Nicolae Constantin Haţeganu. Fost ofițer de securitate. Președinte al consiliului de administrație al societății de asigurări Astra, cu un rol încă nelămurit în păgubirea societății în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu. Îndepărtat din funcție în martie 2001. În prezent, este anchetat.
108. Ioan Hancu. Fost ofițer de securitate. În SRI, sub gradul de colonel, a devenit adjunct al șefului secției din Cluj. Îndepărtat din funcție în iulie 1998.
109. Gheorghe Huidu. Fost ofițer de securitate, care a avut în supraveghere Radiodifuziunea română. După decembrie 1989 a fost recuperat de SRI sub gradul de colonel. În locuința sa s-a realizat proiectul revistei extremiste Europa, condusă de Ilie Neacșu, actual deputat PRM, trecut cu arme şi bagaje la PSD.
110. Bujorel Iamandi. Fost ofițer de securitate. După cooptarea în SRI a fost înaintat la gradul de general şi promovat în funcția de șef al Diviziunii de contrainformații, numită acum de protecție. A fost îndepărtat din funcție în urma scandalului Timofte-KGB.
111. Vasile Valeriu Iancu. Fost colonel de Securitate, în prezent prim adjunct al directorului SRI. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigadă. Înainte de decembrie 1989 a lucrat în cadrul unității de contrainformații externe UM 0195, formată după defecțiunea generalului Ion Mihai Pacepa, şi în cel al UM 0544 de informații externe. După revoluție, a devenit primul șef al Diviziunii de contrainformații din SRI, apoi șef al Corpului de control SRI. În prezent, este prim adjunct al directorului SRI.
112. Teodor Ilieș. Fost ofițer în Direcția de Informații Externe a Securității. În prezent, face parte din conducerea SC Alliancecoop. În 1995-1996 a fost contactat de Departamentul Înzestrării Armatei, în vederea facilitării unor exporturi dubioase de armament.
113. Florian Ioan. Fost ofițer de securitate, reactivat în Serviciul de protecție şi pază al Președinției, unde a ajuns la gradul de colonel. În 1998 a fost trecut în rezervă pe motive medicale şi s-a pus la dispoziția controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. În această calitate, a înființat la Corbeanca un serviciu paramilitar, cu misiuni de filaj, escortă şi chiar răpiri de persoane.
114. Alexandru Iordache. Fost ofițer de securitate, specializat în cercetări penale. La 31 decembrie 1990 a fost trecut în rezervă la cerere din Serviciul Român de Informații. Implicat în operațiuni de contrabandă cu țigări aduse din Cipru, prin care a fraudat statul român de 110 milioane dolari. La 15 iulie 2001 a fost reactivat pentru scurtă vreme în SRI. În prezent este consilier personal în probleme juridice al generalului Toma Zaharia, secretar de stat în Ministerul de Interne. S-a semnalat că deține conturi în Elveția, la BNP Schweiz.
115. Nicolae Iosub. Fost ofițer în Direcția a IV-a a Securității. În prezent, colonel, șef de secție în cadrul Direcției Generale de Informații a Armatei.
116. Virgil Irimia. Fost ofițer superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. Imediat după evenimentele din decembrie 1989, a devenit adjunct al șefului secției SRI din Botoșani. Destituit din serviciu pentru implicare în afacerile unor firme dubioase de pe raza județului respectiv.
117. Nicolae Irinoiu. Fost ofițer superior în serviciul de spionaj al Securității, menținut în sistem până după alegerile din 1996. A îndeplinit misiuni informative în SUA şi Turcia. Trecut în rezervă cu gradul de general.
118. Juverdeanu. Ofițer al fostei Securități, recuperat de SRI sub gradul de maior. Trecut în rezervă ca urmare a unui șantaj efectuat cu documente falsificate.
119. Mihai Lazăr. Fost ofițer de securitate, la întreprinderea de comerț exterior „Dunărea”, aflată sub controlul Securității. În prezent, director general al SC Grivco International SA.
120. Pavel Lăscuţ. Înainte de 1989 a fost ofițer în cadrul Centrului de Informații Externe, șef de birou în serviciul Franța-Benelux-Spania-Portugalia din Divizia Europa. A acționat şi în străinătate, sub acoperirea de reprezentant comercial, în Spania şi Portugalia. Sub regimul Constantinescu a devenit adjunct al directorului general al vămilor
121. Tudor Lică. Fost ofițer de securitate. În vara lui 2000 a devenit șeful sectorului servicii paralele de informații din Diviziunea A a Serviciului Român de Informații.
122. Dan Lungu. Fost ofițer de securitate. După decembrie 1989 a fost încadrat în secția SRI din Buzău, sub gradul de căpitan. S-a făcut cunoscut prin faptul că a încercat să racoleze o ziaristă de la cotidianul local Opinia.
123. Vasile Lupu. Fost ofițer de securitate în cadrul UM 0110. În mod eronat, această unitate a fost considerată o structură menită să combată agenții KGB din România. În realitate, unitatea fabrica argumente în temeiul cărora cei ce intrau în dizgrația lui Nicolae Ceaușescu erau acuzați de spionaj în favoarea Uniunii Sovietice, tehnică destinată să dezinformeze opinia publică, sensibilă la orice amenințare rusească. După evenimentele din decembrie 1989, a fost cooptat în structurile SRI, ajungând în scurt timp, mai exact la 27 martie 1994, șef al Diviziunii de contraspionaj. În două legislaturi, a fost prim adjunct al directorului SRI, sub mandatele lui Virgil Măgureanu şi Costin Georgescu. În tot acest timp, a depus eforturi considerabile pentru întărirea influenței foștilor ofițeri de securitate în toate domeniile vieții politice, economice şi sociale. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de corp de armată. Mult mai devreme, presa a semnalat că avansările lui succesive s-au datorat influenței celor pe care îi urmărise cândva, cei mai mulți dintre ei persoane importante în stat. Incapabil să se dezbare de metodele fostei UM 0110, a fost implicat în lansarea în public a informației false conform căreia Radu Timofte, viitorul director al SRI, ar fi fost racolat de KGB. A fost trecut în rezervă, sub gradul de general de corp de armată.
124. Victor Marcu. General în rezervă. Cadru activ al fostei Securități, șef de sector în cadrul fostului Centru de Informații Externe, responsabil cu problemele emigrației române, transferat apoi în Serviciul Român de Informații. O scurtă perioadă de timp a fost prim adjunct al directorului Virgil Măgureanu. Intrând în conflict cu acesta, Victor Marcu a fost îndepărtat din funcție şi din SRI, în 1995, pentru legături de afaceri cu mafia arabă. În palmaresul său se înscrie coordonarea ocultă a afacerilor dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, înregistrată în Belgia, al cărei principal acționar era fiica sa, Anca Steliana Marcu. Totuși, a rămas om de casă al Palatului Cotroceni. La un moment dat, sprijinit de forte obscure, a reușit să înființeze un punct de vamă în zona centrală a Bucureștilor, urmând să-l administreze împreună cu acoliții lui. Când presa a semnalat malversațiunea, punctul de vamă a dispărut, pur şi simplu, ca şi cu nu ar fi fost. După alegerile din noiembrie 2000, Victor Marcu a devenit adjunct al ministrului privatizării, cu rang de subsecretar de stat. Prudent, şi-a înaintat demisia cu puțin timp înaintea izbucnirii scandalului din jurul lui Sorin Ovidiu Vântu şi a fraudării societății de asigurări Astra.
125. Marian Matei. Fost ofițer de securitate, la serviciul de contrainformații al Academiei Militare. Căsătorit cu nepoata fostului lider comunist Ion Dincă. În decembrie 1989 a fost surprins înarmat în sediul CC al PCR, sub gradul de locotenent colonel, între cei destinați să-l apere pe fostul dictator. La 24 martie 1990 a fost angajat în SRI, prin diligențele lui Mihai Stan. În scurtă vreme a ajuns general de brigadă.
126. Dumitru Mazilu. Fost ofițer de securitate, fost comandant al Școlii de securitate de la Băneasa, între anii 1965-1967. A fost destituit ca urmare a tentativei de a falsifica niște documente referitoare la un accident rutier şi a fost repliat în diplomație. A jucat şi rolul de dizident, iar imediat după decembrie 1989 a apărut pe scena politică în postura de vicepreședinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale. Într-una din zilele tulburi din ianuarie 1990, s-a urcat pe un tanc şi a strigat ceea ce n-au strigat niciodată civilii ieșiți în stradă: „Moarte securiștilor!” După ce s-a angajat în ceva ce părea să fie o lovitură de stat, a dispărut în Elveția şi a reapărut la București mai târziu, când lumea deja îl uitase. În prezent, este vicepreședinte al unei comisii a Națiunilor Unite.
127. Virgil Măgureanu. Primul șef al Serviciului Român de Informații, înființat oficial în martie 1990, care a început să se structureze din primele zile ale aceluiași an. În aprilie 1992, ziaristul Ioan Itu i-a publicat dosarul de fost ofițer al serviciului de sinteze din cadrul Direcției de Informații Externe a Securității. În decembrie 1995, Virgil Măgureanu însuși şi-a publicat dosarul de informator al Securității, fiind probabil avertizat că se pregătea să facă același lucru o publicație centrală.
128. Vasile Măierean. Fost colonel de securitate, cu preocupări pe linia artă-cultură. În prezent este încadrat în SIE. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigadă.
129. Vasile Mălureanu. Colonel în structurile fostei Securități. General în structurile actualului Serviciu Român de Informații.
130. Vlad Mărgineanu. Fost ofițer de securitate, fost șef al secției SRI din Brașov. S-a numărat printre fondatorii Băncii Române de Scont, falimentată deliberat în 2002, după dispariția din conturi a 17 milioane de dolari din patrimoniul societății de asigurări Astra.
131. Stefan Mâşu. Fost ofițer superior de securitate. După evenimentele din decembrie 1989, a fost pentru scurtă vreme adjunct al șefului secției SRI din Prahova, apoi s-a lansat în afaceri. Între altele, a fost unul din acționarii dubioasei firme SC Macons & Co SA, înregistrată în Belgia.
132. Mecu. Ofițer superior de securitate, recuperat de SRI, unde a fost înaintat la gradul de general. Comandant al bazei SRI de la Bran.
133. Teodor Meleșcanu. Conform afirmațiilor lui Mircea Răceanu, recent decorat de președintele Ion Iliescu, înainte de 1989 a fost ofițer de securitate, sub acoperire de diplomat. După revoluție, a fost numit ministru de externe, înființând ulterior partidul Alianța pentru România, pe care l-a condus la un dezastru total. A candidat la Președinție, câștigând examenul fără loc.
134. Ilie Merce. Fost colonel de securitate. Șeful sectorului artă-cultură din cadrul Direcției I a fostei Securități. În anii 1985-1986 a condus compartimentul Eterul, destinat să combată posturile de radio străine care emiteau în limba română. Ulterior, a fost numit șef al Securității din județul Buzău. După decembrie 1989, a rămas în Serviciul Român de Informații, fiind îndepărtat din serviciu datorită unor numeroase malversațiuni şi sabotajului deschis la adresa conducerii instituției. Trecut în rezervă, s-a alăturat Partidului România Mare, în care a parvenit până la rangul de prim-vicepreședinte. La alegerile din noiembrie 2000 a candidat pe listele acestui partid şi a fost ales deputat. Ulterior s-a dezvăluit că fusese implicat în acțiuni de politie politică şi în prezent se află în proces cu una din victimele acțiunilor sale.
135. Sever Meşca. Fost ofițer de securitate, în serviciul de spionaj, cu misiuni îndeplinite în Italia şi Marea Britanie. În prezent, după ce a fost un membru marcant al Partidului România Mare, pe listele căruia a fost ales membru al Parlamentului, a trecut în tabăra PSD, polemizând cu fostul său șef de partid.
136. Iosif Mircea Miclea. Fost ofițer de securitate, în prezent locotenent colonel, șeful secției SRI Maramureș.
137. Lionel Micu. Fost ofițer de securitate. După evenimentele din decembrie 1989, a dispărut în străinătate. La începutul lui 1999 a fost expulzat din Canada, fiind identificat ca „membru al Securității române, complice la mai multe atrocități”.
138. Mircea Miron. Fost ofițer de securitate. Recuperat de SRI, a devenit primul șef al secției din Alba Iulia. Un ofițer din subordinea sa a trimis scrisori de amenințare pe adresele unor membrii ai opoziției.
139. Victor Mitran. Fost ofițer de securitate în serviciul de spionaj. Comportându-se anormal în timpul unui exercițiu în Iugoslavia, a fost supus unui control medical şi i s-a depistat un sindrom paranoic, fiind trecut în rezervă. Imediat după decembrie 1989 a fost reactivat în SRI, dar a provocat daune de imagine serviciului, ieșind în presă cu o sumă de afirmații total fanteziste. A scris şi o carte doldora de enormități şi continuă să provoace confuzii în public prin diverse emisiuni de televiziune.
140. Ioan Mocan. Fost ofițer de securitate, în prezent maior, șeful secției SRI Bistrița-Năsăud.
141. Cornel Moga. Fost ofițer de securitate. Sub regimul lui Emil Constantinescu, a fost numit șef al secției SRI din Bihor. Un fost deținut politic a divulgat presei faptul că acesta a făcut politie politică înainte de 1989, l-a percheziționat şi chiar l-a bătut.
142. Jean Moldoveanu. Fost ofițer de securitate, fost comandant al trupelor de securitate. După evenimentele din decembrie 1989 a fost primul șef al Poliției române.
143. Gheorghe Moldovan. Fost colonel de securitate, recuperat de SRI. În prima jumătate a anilor ’90, a fost numit șef al secției SRI Maramureș. Destituit pentru ascultarea ilegală a telefoanelor unor lideri locali ai UDMR, a pretins că ar fi executat operațiunea din ordinul lui Virgil Măgureanu, însă nu a prezentat nici o probă în acest sens. Condamnat cu suspendarea executării pedepsei.
144. Ion Alexandru Munteanu. Fost ofițer de securitate, în cadrul Serviciului Independent „D” (dezinformare), apoi însărcinat cu supravegherea studenților străini din centrul universitar București. Surprins că se încurcase cu aceștia în diverse afaceri oneroase, a fost degradat, deferit justiției şi condamnat la mai mulți ani de detenție. După evenimentele din decembrie 1989, eliberat din penitenciar, a traversat o serie de promovări dubioase. În doi ani şi ceva, a fost înaintat de la gradul de soldat la cel de general şi numit director general al Arhivelor Statului. Membru marcant al Partidului România Mare. Decedat.
145. Vasile Munteanu. Suspect de a fi ofițer acoperit al fostei Securități, calitate în care a fost preluat şi de Serviciul Român de Informații. Ca șef al vămii cargo Otopeni are atribuții în a asigura facilitățile solicitate de transporturile speciale de marfă. Implicat în afacerea de contrabandă „Țigareta II”.
146. Constantin Muraru. Fost ofițer de securitate. În prezent colonel, șef al secției SRI din Suceava.
147. Ionel Mureșan. Fost ofițer superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1998, conducea serviciul contrainformativ al secției în care a fost încadrat.
148. Victor Nacu. Fost ofițer de securitate, reîncadrat în secția SRI din Bacău. Nu demult a fost transferat în centrala de la București.
149. Nicolae Nădejde. Fost colonel în serviciul de spionaj al Securității. În 1983 a fost numit reprezentant al DIE într-o firmă fantomă, Marsue Holding, menită să acopere activitatea unor agenți români din străinătate. Din aceeași poziție a ieșit la pensie, în 1986. După decembrie 1989, a fost somat să vireze banii din contul firmei în contul unei SRL şi a refuzat. În 1993, Serviciul de Informații Externe l-a acționat în justiție pentru deturnare de fonduri, gestul ieșind din cutumele spionajului, care obișnuia să-şi spele rufele în familie. În consecință, rămâne şi azi să aflăm ce se ascundea, de fapt, în spatele afacerii Marsue.
150. Victor Nănescu. Fost ofițer superior în serviciul de spionaj al Securității, menținut în sistem până după alegerile din 1996. Trecut în rezervă cu gradul de general.
151. Toma Năstase. Fost colonel de securitate, în cadrul Serviciului Independent „D” (dezinformare). Reactivat pentru o scurtă perioadă în SRI, fiind apoi trecut în rezervă. A devenit un membru marcant al Partidului România Mare, poziție din care a utilizat în viața politică informații obținute când era în activitate. Decedat.
152. Grigore Neciu. Fost ofițer de securitate, secretar de partid al inspectoratului de securitate din Cluj. În 1998 era șeful UM 0215 din Cluj.
153. Aurelian Neferoiu. Fost maior de securitate, locțiitor al șefului serviciului V din USLA. După decembrie 1989, a devenit director general al Oficiului de stat pentru probleme speciale al guvernului. În 1997 era adjunctul lui Mircea Gheordunescu la conducerea Agenției Naționale de Control al Exporturilor Strategice şi de Interzicere a Armamentului Chimic (ANCESIAC).
154. Mișu Negrițoiu. Conform afirmațiilor lui Mircea Răceanu, recent decorat de președintele Ion Iliescu, a fost ofițer acoperit de securitate. După decembrie 1989, a jucat un rol important în structurile de putere din România.
155. Andrei Nica. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenent colonel. În 1994 făcea parte din conducerea Diviziunii B de contraspionaj.
156. Nicolae M. Nicolae. Fost ofițer acoperit al Direcției de Informații Externe, poziție din care a fost eliminat după dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa. Fost ministru al comerțului exterior şi ambasador la Washington, sub regimul lui Nicolae Ceaușescu. În primul guvern postrevoluționar, a revenit la pupitrul comerțului exterior românesc.
157. Constantin Nicolescu. Fost ofițer în serviciul de spionaj al Securității. În prezent senator de Argeș, președinte al comisiei parlamentare de control al activității Serviciului de Informații Externe.
158. Dumitru Nicușor. Fost ofițer de securitate. În cadrul SRI a fost șeful Centrului Operativ Zonal Dobrogea. În decembrie 1994 a fost înaintat la gradul de general de brigadă.
159. Carol Nihta. Fost ofițer de securitate. În prezent, locotenent colonel, șeful secției SRI din Reșița, județul Caraș-Severin.
160. Ogășanu. Fost ofițer de securitate, reîncadrat în SRI. Sub gradul de colonel, a condus Centrul Operațional SRI Ardeal. După trecerea în rezervă, a devenit director al Filialei Gelsor din Oradea. A avut un rol important în prăbușirea Fondului National de Investiții.
161. Emil Olariu. Fost ofițer superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1998 lucra în cadrul secției SRI Harghita.
162. Oțelea. Fiul generalului Oțelea de la Clubul sportiv Steaua. Fost ofițer în Direcția IV-a a
163. Securității. În prezent, colonel în cadrul Direcției Generale de Informații a Armatei.
164. Valerica Pamfil. Fost ofițer de securitate. În SRI a devenit șef de sector în Brigada Antiteroristă, sub gradul de locotenent colonel. Acuzat de trafic de influență.
165. Gheorghe Paşc. Înainte de 1989 a fost maior de securitate. Ulterior, sub directoratul lui Virgil Măgureanu, a fost înaintat la gradul de locotenent colonel şi apoi colonel şi promovat drept șef al Diviziunii F din SRI, care stoca informațiile în calculatoare şi gestiona arhivele instituției. Înainte de înființarea Consiliului National pentru Studierea Arhivelor fostei Securități, organism civil ce ar trebui să fie echivalentul Institutului Gauck din Germania, s-a pensionat medical şi a înființat o firmă particulară de protecție şi pază. După înființarea CNSAS, moment survenit în 1999, prin nu se știe ce combinație, a reușit să obțină pentru firma sa exclusivitatea asigurării protecției şi pazei Consiliului respectiv. A montat în sediul CNSAS diverse instalații specializate, între care se presupune că ar fi şi numeroase microfoane controlate din exterior. Astfel, cei ce ar trebui să studieze comportamentul fostei Securități au rămas tot la mâna Securității, toate mișcările lor aflându-se sub control.
166. Petre Pavel. Fost ofițer de securitate, preluat în structurile SRI, sub gradul de colonel. După trecerea în rezervă, a mijlocit fabricarea în laboratoarele Diviziunii S a unui fals angajament de colaborator al Securității, în dauna senatorului Corneliu Vadim Tudor şi în beneficiul ziarului Ziua.
167. George Constantin Păunescu. Fost ofițer acoperit de securitate, calitate în care, înainte de 1989, a condus Agenția economică românească de la Milano. A avut şi probabil mai are interdicție de a intra în Italia. Serviciile speciale din Italia știu mai multe despre el decât pretinde că știe SRI. Operațiile din Italia şi le rezolvă printr-o filială din cantonul elvețian Ticino. În 1996, când fost supus unor cercetări penale, a dispărut inițial în Elveția, sub pretextul unui tratament medical. Apoi s-a stabilit temporar în SUA. Din această poziție, a sponsorizat mai multe călătorii ale lui  Ion Iliescu şi Adrian Năstase peste Ocean, prin intermediul societății de lobby Eurasia Group, cu capital majoritar rusesc.
168. Petru Pele. Fost ofițer de securitate. În SRI a devenit șef al secției din Timișoara. Intrat în conflict cu Virgil Măgureanu, a făcut public dosarul acestuia de colaborator al Securității locale. Scos din sistem, s-a dedicat afacerilor.
169. Cornel Pentelie. Fost ofițer de securitate, ajuns ulterior maior în structurile SRI. Numele lui veritabil are inițialele D.M. şi lucra în subordinea generalului Dumitru Bădescu, șeful Diviziunii de contrainformații economice. Prezent în dispozitivul care a realizat operațiunea de contrabandă „Țigareta II”, şi identificat ca atare după înregistrările video de pe aeroport.
170. Corneliu Petre. Fost ofițer de securitate în cadrul Direcției a III-a de contraspionaj. După decembrie 1989 a fost trecut în rezervă, implicându-se apoi în diverse afaceri cu personaje din anturajul firmei rusești Lukoil.
171. Stelian Pintilie. Fost general de securitate, numit ministru al poștelor şi telecomunicațiilor în primul guvern format după decembrie 1989. În prezent derulează diverse afaceri, tot în domeniul telecomunicațiilor, împreună cu generalul Tudor Tănase, șeful STS. Între altele a fost şi consilier al firmei Ericsson, protagonistă a scandalului sistemului de transmisiuni al armatei române.
172. Ion Pinţă. Fost ofițer de securitate. Primul șef al secției SRI Gorj, sub gradul de colonel. A participat la mineriada din iunie 1990, dirijând afluxul minerilor la București. Ulterior, a fost cooptat în centrala SRI de la București. În aceeași poziție se afla şi în mai 2001, deși era cercetat de justiție pentru subminarea puterii de stat.
173. Radu Podgoreanu. Ginere de general de securitate. În prezent, președinte al Comisiei de politică externă a Camerei Deputaților.
174. Gabriel Polmolea. Fost ofițer de securitate la Brașov. Preluat de SRI, a fost inițial adjunct al şefului secției SRI Dolj. După destituirea șefului său, a fost numit la conducerea secției. În iunie 1994 a devenit șeful Centrului Operativ Zonal Oltenia.
175. Dumitru Pop. Fost ofițer de securitate. În SRI, sub gradul de colonel, a devenit adjunct al șefului secției din Cluj. Îndepărtat din funcție în iulie 1998.
176. Viorel Pop. Fost ofițer de securitate, reciclat în SRI sub gradul de locotenent colonel. Subaltern al lui Gheorghe Moldovan în cadrul Secției SRI Maramureș. A fost semnalat că furniza PUNR informații din interiorul serviciului.
177. Ioan Popa. Fost ofițer în serviciul de spionaj al Securității, reciclat în SIE sub gradul de colonel. O vreme a condus Direcția de analiză şi sinteză.
178. Doru Popescu. Fost ofițer de securitate. După evenimentele din decembrie 1989 a dispărut în străinătate. La începutul lui 1999 a fost expulzat din Canada, fiind identificat ca „membru al Securității române, complice la mai multe atrocități”.
179. Ion Popescu. Fost colonel de securitate. În cadrul rezidenței de spionaj de la Paris, a avut misiunea să-l compromită pe preotul Vasile Boldeanu şi să transfere Biserica Ortodoxă Română din capitala Franței sub jurisdicția Patriarhiei de la București. Misiunea a eșuat. Rechemat în tara, a rămas ofițer sub acoperire, fiind numit șef al Departamentului Cultelor. După decembrie 1989, cu sprijinul unor înalte fete bisericești cu care probabil colaborase, a înființat Banca Internațională a Religiilor. Sponsorizările dubioase, gestionarea incorectă a fondurilor au determinat, în cele din urmă, falimentul răsunător al acestei bănci. În acest faliment au fost implicați şi alți ofițeri de securitate, legați de actualul partid de guvernământ.
180. Poporoagă. Fost ofițer inferior de securitate, recuperat de SRI în Diviziunea de filaj. Căzut în capcană cu prilejul afacerii Terasei Anda.
181. Alexandru Constantin Postelnicu. Fost ofițer de securitate. După evenimentele din decembrie 1989, sub gradul de colonel, a fost primul șef al secției SRI Dolj. A încercat să racoleze ziariști ai presei incomode din Craiova. Luat în colimatorul presei locale, care a reușit să-l fotografieze într-o postură profesională, a fost îndepărtat din funcție şi, evident, s-a lansat în afaceri.
182. Ioan Preda. Fost ofițer de securitate. În SRI, sub gradul de colonel, a devenit șef al secției din Constantă.
183. Ristea Priboi. Fost colonel de securitate. Cadru activ al UM 0199, subdiviziune a serviciului de spionaj care se ocupa de spațiul european. Din mai 1988, a fost transferat la UM 0225, altă subdiviziune a spionajului, angajată în infiltrarea emigrației române din Europa şi în combaterea posturilor de radio străine care emiteau în limba română. Foști  ofițeri de securitate afirmă că, înainte de 1989, l-a pregătit pe Adrian Năstase, actualul prim ministru al României, pentru a-l plasa sub acoperire în Occident. Operațiunea urma să se desfășoare în 1990, însă revoluția din decembrie 1989 a condus la anularea proiectului. Ulterior, Ristea Priboi a devenit consilier al lui Adrian Năstase şi se afirmă că l-ar avea cu ceva la mână pe prim ministru. După alegerile din noiembrie 2000, Ristea Priboi a devenit deputat şi, la formarea noului Parlament, Adrian Năstase a încercat să-l impună ca șef al comisiei parlamentare care controlează activitățile Serviciului de Informații Externe. Afacerea a eșuat, ca urmare a intervenției în forță a presei, care reușise să afle câte ceva despre trecutul lui Ristea Priboi, şi acesta a rămas consilier al lui Adrian Năstase, poziție din care facilitează pătrunderea altor foști ofițeri de securitate în structura partidului de guvernământ şi, implicit, în aparatul de stat. În decembrie 2000, Ristea Priboi a fost impus ca membru al consiliului de administrație al SIF Oltenia, ceea ce îi permite să controleze activitățile economice ale unui important district al tarii, în colaborare cu un alt fost ofițer de securitate, Dinu Staicu. Recent, un grup de foști ofițeri de securitate a înaintat redacțiilor presei centrale, unor partide şi instituții o scrisoare din care rezultă că Ristea Priboi este detestat şi de foștii săi camarazi de arme. În această scrisoare, personajul este apelat cu tovărășescul „Porcule!” Câte ceva despre cum îi lucrează Ristea Priboi pe adversarii politici ai actualului prim ministru mai știm şi noi. Este inexplicabil cum un om cult, cu studii făcute normal, cu masterate şi doctorate, călătorit în străinătatea occidentală şi vorbitor a mai multe limbi străine poate suporta în apropierea sa un asemenea consilier.
184. Dumitru Prichici. Fost ofițer în departamentele tehnice ale Departamentului Securității Statului. După decembrie 1989, ca asociat al firmei Zenith Trading Consult, a fabricat şi comercializat clandestin instalații pentru ascultarea convorbirilor telefonice. În aceste activități l-a atras şi pe fiul său Codruț Prichici. În toamna lui 1997, după ce s-a exhibat la un post de televiziune, a fost trimis în judecată, pentru încălcarea Legii Siguranței Naționale.
185. Florin Radu. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub grad de maior. După trecerea în rezervă, s-a lansat în afaceri. În 1997 era anchetat pentru neachitarea unor credite bancare. În 1998, Partidul Democrat l-a propus pentru funcția de șef al Gărzii Financiare din Buzău.
186. Nicolae Radu. Fost ofițer de securitate. Cooptat în SRI, sub gradul de colonel, a condus secția din Galați. În primăvara lui 1994 a fost transferat la București şi avansat în funcție şi grad.
187. Niculae Radu. Fost ofițer de securitate, reciclat în SRI şi numit șef al serviciului de contraspionaj al secției SRI Botoșani. Destituit din serviciu pentru implicare în afacerile unor firme dubioase de pe raza județului respectiv.
188. Ion Raita. Fost maior de securitate, recuperat de SRI şi numit, la începutul lui 1990, șef al biroului SRI din Sinaia. A fost trecut în rezervă în urma protestelor celor anchetați de el anterior momentului decembrie 1989. În 1992 a candidat ca independent pentru funcția de primar al Sinaiei.
189. Stefan Ramfu. Fost colonel de securitate, încadrat în Serviciul Independent de Dezinformare. Între altele, lansa în străinătate versiuni fabricate, conform cărora unii disidenți care nu mai puteau fi reținuți în țară ar fi fost agenți al Securității. Unul dintre cei ce au suportat acest tratament ignobil a fost matematicianul Mihai Botez. În prezent, predă cursuri de specialitate la Institutul National de Informații.
190. Gheorghe Rațiu. Fost colonel de securitate, fost șef al Direcției I de informații interne a Securității în 1986-1989. Imediat după revoluție, a dispărut din România în Germania Occidentală şi a revenit în țară din… China, după ce s-au mai liniștit lucrurile. În prezent, este unul dintre principalii consilieri ai omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.
191. Marian Rizea. Fost ofițer de securitate. Ulterior, a fost cooptat în structurile SRI şi a condus secția SRI din județul Dâmbovița.
192. Aurel Rogojanu. Fost colonel de securitate, fost șef de cabinet al generalului Iulian Vlad, șeful Direcției Securității Statului. După ce a ieșit la pensie din SRI a publicat o carte care justifică acțiunile fostei Securități. În prezent, este consilier al lui Radu Timofte, directorul SRI.
193. Viorel Roșu. Fost ofițer de securitate, absolvent al școlii de ofițeri activi a Ministerului de Interne de la Băneasa. Încadrat în UM 0279, specializată în informații externe. Din 1979, după ce a trecut în rezervă, a lucrat în justiție. În 1993 a fost numit președinte al Tribunalului Municipiului București.
194. Constantin Rotaru. Fost colonel de securitate, în prezent general, adjunct al directorului Serviciului de Informații Externe. Înainte de decembrie 1989 a fost director adjunct al ICE Dunărea, funcție în care s-a menținut şi în primii ani ’90. Ieșind temporar din sistem, a condus trustul de presă Intact, colaborând şi în prezent foarte strâns cu omul de afaceri Dan Voiculescu, fost girant al societății Crescent, altă întreprindere a Securității, cu sediul în Cipru. Practic, conform celor semnalate de presă, prin generalul Constantin Rotaru, SIE administrează şi acordă protecție unei pârți a firmelor lui Dan Voiculescu.
195. Cornel Rudăreanu. Fost colonel de Securitate. În prezent consilier al omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.
196. Valer Rus. Fost șef al Securității din Turda, specialist în probleme de iredentism. Preluat în structurile SRI, sub gradul de colonel, ca specialist în problemele minorităților. În 1998 era șeful structurii SPP din Transilvania.
197. Rusan. Fost ofițer superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. Înainte de decembrie 1989 a lucrat mână în mână cu generalul Vasile Lupu, care l-a tras după el. La mijlocul anilor ’90, colonelul Rusan a fost numit șef al Diviziunii de filaj.
198. Ion Rusu. Alias Ion Prigoreanu. Fost maior de securitate, profesor de franceză la Școala de ofițeri activi a Ministerului de Interne de la Băneasa. În anii anteriori momentului decembrie 1989 lucra sub acoperire, ca salariat al agenției Agerpres. Imediat după decembrie 1989, a devenit secretar general al revistei Zig-Zag (seria Ion Cristoiu). În prezent, este profesor de franceză la un liceu bucureștean, după ce şi-a trecut doctoratul cu articole scrise de alții.
199. Vasile Rusu. Fost ofițer superior în serviciul de spionaj al Securității. După decembrie 1989 şi-a continuat activitatea în cadrul SIE. În martie 1998, după ce a fost înaintat la gradul de general de brigadă, a fost trecut în rezervă.
200. Ion Savonea. Fost locotenent major de securitate în Sinaia. În primele luni ale lui 1990 a fost implicat în violarea sigiliilor arhivei Securității locale.
201. Ion Săbăreanu. Fost ofițer de securitate. În SRI a devenit adjunct al șefului Brigăzii Antiteroriste, sub gradul de locotenent colonel. Acuzat de trafic de influenta.
202. Cornel Sătmăreanu. Fost ofițer în direcțiile de contraspionaj şi de contrainformații militare (III şi, respectiv IV) ale Securității. Trecut în rezervă în 1991. Dar menținut în structuri paralele celor active. În 1999, a fost propulsat ca martor al apărării în procesul intentat de președintele Emil Constantinescu lui Andrei Zeno, care îl acuzase pe șeful statului că ar fi fost agent al unei puteri străine.
203. Vasile Secăreş. Conform afirmațiilor lui Mircea Răceanu, recent decorat de președintele Ion Iliescu, înainte de 1989 a fost ofițer acoperit de securitate. Fost cadru didactic la Academia „Stefan Gheorghiu”. După revoluție, a devenit un membru marcant al grupului novator Un viitor pentru România. În prezent, este rector al Academiei de științe politice şi administrative, tot un fel de „Stefan Gheorghiu”, cu altă pălărie.
204. Constantin Silinescu. Fost colonel de securitate, ofițer operativ în străinătate în perioada 1974-1984 şi șef de direcție în serviciul de spionaj comunist. După decembrie 1989 a fost menținut în sistem, fiind înaintat la gradul de general şi promovat drept adjunct al directorului Serviciului de Informații Externe. A colaborat cu generalul Florentin Popa în operațiuni de trafic de armament. În urma unui conflict cu generalul Ioan Talpeș, directorul SIE, a fost trecut în rezervă. După alegerile din noiembrie 2000, a devenit consilier al lui Adrian Năstase, poziție în care se menține şi astăzi.
205. Ion Tomița Sima. Fost ofițer de securitate. Colonel dr. ing. în cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigadă.
206. Tiberiu Simon. Fost ofițer de securitate. În prezent locotenent colonel, șef al secției SRI din Bacău.
207. Ovidiu Soare. Fost ofițer de securitate, în cadrul Direcției a V-a, menită să asigure paza şi protecția vârfurilor ierarhiei comuniste. A asigurat protecția şi paza lui Nicu Ceaușescu şi, apoi, a Alexandrinei Găinușe. Pe parcursul evenimentelor din decembrie 1989 s-a ascuns la Circa 1 Miliție. În prezent, este șeful Diviziunii A din SRI.
208. Vlad Soare. Fost ofițer acoperit de securitate în cadrul Băncii Române de Comerț Exterior, la devalizarea căreia a contribuit după decembrie 1989. În prezent, președinte al Grupului financiar Gelsor, proprietatea omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.
209. Sobolu. Fost ofițer în Direcția a IV-a a Securității. În prezent, colonel, șef de secție în Direcția Generală de Informații a Armatei.
210. George Sotir. Fost ofițer în Direcția a IV-a a Securității. În prezent, colonel, șeful serviciului forte aeriene din cadrul Direcției Generale de Informații a Armatei.
211. Ilie Șuba. Fost ofițer al Securității Municipiului București, profilat în problemele tineretului şi studenților. După evenimentele din decembrie 1989 s-a dat la fund, revenind la suprafață în aprilie 1990, ca ofițer SRI. A condus brigada antiteroristă şi a fost consilier al comisiei parlamentare a lui Sergiu Nicolaescu, pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989. În 1997 a trecut în rezervă. Ulterior, a devenit șeful Departamentului protocol şi protecție personal de la World Trade Center.
212. Dinel Staicu. Fost ofițer de securitate în inspectoratul de resort din județul Dolj. După decembrie 1989, spre a i se pierde urma, a dezvoltat diverse afaceri nu prea curate în județul Hunedoara, profitând de statutul acestuia de zonă defavorizată. Când apele s-au mai liniștit, a revenit la Craiova. A avut o contribuție importantă la falimentarea Băncii Internaționale a Religiilor. În prezent, controlează prin interpuși Societatea de Investiții Financiare Oltenia. Este strâns legat de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu şi de Ristea Priboi, consilierul lui Adrian Năstase..
213. Laurențiu Stamatescu. Fost maior de securitate în serviciul de contrainformații din județul Covasna. În timpul evenimentelor din decembrie 1989, a fost implicat în împușcarea mortală a subinginerului Gheorghe Şuiu. Ulterior, cooptat în Serviciul Român de Informații, a ajuns la gradul de colonel şi la funcția de șef al secției SRI din Covasna.
214. Gelu Stan. Fost ofițer de securitate, în probleme de culte. În 1998 era secretarul organizației din Cluj a Partidului National Român, prezidat de Virgil Măgureanu.
215. Mihai Stan. Fost colonel de securitate în cadrul Serviciului Independent de Dezinformare. După decembrie 1989 a devenit adjunct al directorului SRI Virgil Măgureanu, fiind înaintat la gradul de general. Înlăturat din funcție în urma afacerii Berevoești, constând în proasta gestionare a transportului unor documente ale fostei Securități, a fost numit șef al Direcției Relații Internaționale din Fondul Proprietății Private Curând, a devenit șeful Centrului de Documentare Operativă al Serviciului de Protecție şi Pază. A fost din nou înlăturat din serviciu, pe fondul scandalului provocat de operațiunea de contrabandă de stat „Țigareta II”. În prezent, nici mai mult şi nici mai puțin, este director general al… Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului din România.
216. Ion Stănescu. Fost ofițer de securitate, în prezent locotenent colonel, șeful secției SRI din Ploiești. Ion Stoica. Fost colonel de securitate. Înainte de 1989, a lucrat în cadrul Securității Municipiului București. După 1989, a fost reintegrat în SRI şi, pentru a i se pierde urma, a fost transferat în funcția de șef al secției SRI din județul Dâmbovița. După ce s-au mai liniștit lucrurile, a fost rechemat la București şi, odată cu înlocuirea lui Virgil Măgureanu, s-a pensionat. A fost imediat angajat drept consilier al lui Adrian Năstase, al cărui partid se afla atunci în opoziție. După alegerile din noiembrie 2000 a rămas în aceeași poziție. În paralel, a fost șef al serviciului de protecție internă al Băncii Internaționale a Religiilor, falimentată de o bandă de foști ofițeri de securitate. După ce Adrian Năstase a fost numit prim ministru, a fost onorat cu funcția de director general adjunct al vămilor românești.
217. Ion Șandru. Fost colonel de securitate, cooptat după 1989 în Serviciul Român de Informații, şi trecut în 1997 în rezervă. Contează ca om al lui Mircea Gheordunescu, unul dintre adjuncții SRI. După trecerea în rezervă, a devenit șeful oficiului juridic al Băncii Internaționale a Religiilor, înființată şi prezidată de un alt fost colonel de securitate, Ion Popescu. Economiile depunătorilor au fost irosite şi, în 2000, BIR a dat faliment. Ulterior, în numele lui Mircea Gheordunescu, s-a implicat în privatizarea Hotelului București, defavorizând numeroși investitori corecți în avantajul unei veritabile mafii de escroci financiari. Ulterior, a devenit consilier juridic şi secretar AGA la SC București-Turism SA.
218. Constantin Șerban. Fost ofițer de securitate, provenit de la UM 0110, preluat apoi în structurile SRI. Fost șef al secției din Târgu Mureș, până în primăvara lui 1998, când a fost trecut în rezervă, sub gradul de colonel. Reactivat în iulie 1998, a fost numit șef al secției SRI din Cluj.
219. Bebe Șerbănescu. Fost ofițer de securitate, reîncadrat în SRI. Finul lui Dinel Staicu. După ce a renunțat la serviciu, a adus din străinătate echipamente de ascultare şi înregistrare, folosite în combinațiile dubioase ale nașului său din Craiova.
220. Ion Șerbănoiu. Fost ofițer superior de securitate, general, șef al Inspectoratului de securitate din Cluj. După evenimentele din decembrie 1989, a condus sistemul de protecție şi pază al Băncii Dacia Felix, care a fost în scurtă vreme prăbușită în faliment.
221. Alexandru Șomlea. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. După trecerea în rezervă a devenit copatronul unei firme din Centrul Civic.
222. Marian Stefan. Fost ofițer de securitate. În prezent, colonel, șef al secției SRI din Timișoara.
223. Ion Manole Ștefănuț. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigadă.
224. Ion Știrbu. Fost ofițer de securitate. Înainte de decembrie 1989, s-a numărat printre cei ce asigurau paza lui Nicolae Ceaușescu. Trecut în rezervă cu gradul de locotenent colonel, a devenit director adjunct al vămii din Galați. În primăvara lui 1994 a fost rechemat din rezervă, pentru a fi încadrat în funcția de șef al secției SRI din Galați.
225. Tudor Tănase. În 1976-1978 a fost ofițer în cadrul Direcției de Informații Externe. În perioada 1978-1989, a lucrat în cadrul Unității Speciale „R”, din Departamentul Securității Statului. În 1993 a fost recuperat de guvernul lui Nicolae Văcăroiu şi reîncadrat în Serviciul de Telecomunicații Speciale. S-a implicat în numeroase afaceri particulare, bazate pe fonduri obscure, împreună cu fostul general de securitate Stelian Pintilie. În mai 2001, deși participările sale la firme cu profil similar nu erau lichidate, a fost numit șef al Serviciului de Telecomunicații Speciale, cu gradul de general. Actualul guvern nu a luat în considerație semnalele de alarmă ale presei.
226. Alexandru Tănăsescu. General de securitate, trecut în rezervă în 1999. Cadru activ al fostei Direcții de Informații Externe, pentru care a îndeplinit mai multe misiuni în străinătate, cu precădere în SUA. După decembrie 1989, a rămas încadrat în Serviciul de Informații Externe, parvenind până la funcția de prim adjunct al directorului acestuia. Obiect al unor frecvente campanii de presă, a fost îndepărtat din serviciul de spionaj în cursul anului 2000. Ulterior, a devenit consilier al directorului trustului de construcții Aedificia Carpați. Acest trust construise actualul sediu al SIE de la Băneasa şi directorul lui, Petre Badea, era îndatorat lui Alexandru Tănăsescu, fiind favorizat de acesta la licitație. Remarcăm faptul că trustul de construcții Aedificia Carpați, prin intermediul unor alți ofițeri din fosta Securitate, a beneficiat şi beneficiază de comenzi importante din partea statului: Biblioteca Națională, consolidarea Palatului Telefoanelor, sediul Sistemului de Telecomunicații Speciale, refacerea Palatului Regal etc. etc. Toți au supt de la Petre Badea, până când l-au adus în pragul falimentului.
227. Ion Tănăsoiu. Fost ofițer acoperit de securitate, care a acționat cu prioritate în spațiul Benelux. Prin odraslele sale, Oana şi Nineta, a fost implicat în afacerile dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, înregistrată în Belgia.
228. Răzvan Temeșan. Fost ofițer acoperit de securitate în cadrul Băncii Române de Comerț Exterior. După decembrie 1989, a devenit directorul ei, funcție în care s-a menținut până când a falimentat-o. Deși a fost chemat în justiție, fiind si reținut preventiv, a reușit sa scape cu fata relativ curata. În prezent, se constata ca e implicat profund în afacerile lui Sorin Ovidiu Vântu, în calitate de consilier al contestatei Bănci Române de Scont. Recent, a fost propus pentru funcția de director al Băncii Comerciale Române. E de sperat ca nu o va aduce si pe aceasta la faliment, ca s-o privatizam pe un euro.
229. Teodor. Fost ofițer în cadrul Direcției a IV-a a Securității. În prezent, colonel, locțiitor de șef de secție în cadrul Direcției Generale de Informații a Armatei.
230. Aurel Teodorescu. Fost ofițer de securitate din București. După decembrie 1989, a devenit comisar în Garda Financiara, șef de departament la Primăria Capitalei, apoi director adjunct al Direcției Generale a Vămilor. A fost remarcat de presa deoarece favoriza importuri dubioase de țigări.
231. Teslovan. Fost ofițer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1998 lucra în cadrul secției SRI din Harghita. Tinca. Fost ofițer superior de securitate. Recuperat de SRI, a condus Centrul Operativ Zonal de la Oradea.
232. Tinca. Fost ofițer inferior de securitate, recuperat de SRI în Diviziunea de filaj. Căzut în capcana cu prilejul afacerii Terasei Anda.
233. Gheorghe Tinca. Conform afirmațiilor lui Mircea Răceanu, recent decorat de președintele Ion Iliescu, a fost ofițer de securitate care a lucrat sub acoperirea Ministerului de Externe. La începutul anilor ’80, i-a fost refuzata viza de intrare în SUA. În 1994 a fost desemnat ministru al apărării. Ulterior s-a înscris în ApR, formațiunea politica falimentara a lui Teodor Meleșcanu. În prezent este ambasador la Praga.
234. Radu Tinu. Fost maior de securitate, adjunct al Securității județului Timiș, responsabil al compartimentelor de contraspionaj si dezinformare. Arestat în decembrie 1989 si anchetat în lotul Timișoara. După doi ani si ceva, a fost eliberat din detenție, din lipsa de probe. Împreuna cu Valentin Ciuca, a fondat societatea Tival Impex SRL, care a prosperat în timpul embargoului impus Iugoslaviei. Deși a declarat ca nu ar dori revenirea la comunism, toate intervențiile lui publicistice excelează în elogiul fostei Securități.
235. Maria Tiriboi. Fost ofițer de securitate, care avea în supraveghere Institutul de Cercetări si Proiectări Tehnologice în Transporturi. În 1992, a reapărut în instituție, de data aceasta ca ofițer SRI.
236. Gheorghe Toader. Fost ofițer în serviciul de spionaj al Securității. Sub directoratul lui Ioan Talpeș, a fost adjunct al șefului SIE. În decembrie 1994 a fost înaintat la gradul de general de brigada. Trecut în rezerva la 3 aprilie 2000.
237. Constantin Toma. Fost ofițer superior de securitate. Recuperat de SRI, a fost adjunct al șefului secției din Bacău, apoi șeful ei provizoriu, numit ca atare în ianuarie 1998.
238. Alexandru Tomescu. Fost ofițer superior de securitate. În prezent, general, membru în conducerea centrala a SRI.
239. Ioan Trifu. Fost ofițer de securitate. Până în ianuarie 2002 a condus secția SRI Bistrița-Năsăud.
240. Alin Vivian Tudose. Fost colonel de securitate în Direcția a II-a de contrainformații economice. Nu a fost semnalata reciclarea lui în SRI, dar în toamna lui 1999 a ieșit în presa cu informația ca Radu Câmpeanu ar fi lucrat pentru Securitate. Dezinformările de aceasta  natura nu sunt propulsate în public la întâmplare, ci în cadru organizat.si în funcție de  interesele de moment ale conducerii securiste a SRI.
241. Romica Turcanu. Fost ofițer de securitate. Imediat după evenimentelor din decembrie 1989,recuperat de SRI sub gradul de colonel, a fost numit șef al secției SRI din Botoșani.  Destituit din serviciu ca urmare a implicării sale în jocul piramidal Caritas.
242. Olimpian Ungherea. Fost ofițer de securitate, încadrat inițial în inspectoratul de la Craiova. Transferat la București, a condus revista Pentru Patrie a Ministerului de Interne.  Autor de romane polițiste. După decembrie 1989, a devenit consilier de presa al PDSR si vicepreședinte al organizației din sectorul 3 București. În 1997, la un semn din culise, si-a înaintat zgomotos demisia, scriind si o carte în care Ion Iliescu era batjocorit copios..
243. Marian Ureche. Fost colonel de securitate, fost adjunct al șefului Direcției I de informații interne. Implicat în combaterea posturilor de radio care emiteau în limba româna. După ce a ieșit la pensie din SRI, a scris în colaborare o carte în care erau exaltate virtuțile fostei Securități. După alegerile din noiembrie 2000, a fost numit director al Serviciului   Independent de Protecție si Anticorupție din Ministerul Justiției.
244. Gavrilă Vălean. Fost ofițer în Direcția de Informații Externe a Securității. În prezent, face parte din conducerea SC Alliancecoop. În 1995-1996 a fost contactat de Direcția Înzestrării Armatei, în vederea facilitării unor exporturi dubioase de armament.
245. Constantin Vâlceanu. Fost ofițer de securitate, specializat în exporturi de armament. În 1997 a adjunct al lui Mircea Gheordunescu la conducerea Agenției Naționale de Control al Exporturilor Strategice si de Interzicere a Armamentului Chimic (ANCESIAC). Ulterior a devenit director general al firmei Pro Romania Consult.
246. Victor Veliscu. Ofițer de securitate trecut în rezerva după decembrie 1989. În prezent este principalul consilier al șefului SRI, Radu Timofte, fost ofițer de grăniceri, fără nici o pricepere în domeniul informațiilor. În numele lui, Victor Veliscu leagă si dezleagă totul în SRI, favorizându-i permanent pe foștii ofițeri de securitate, în detrimentul absolvenților Institutului National de Informații. Victor Veliscu este cunoscut si pentru relațiile sale deosebit de strânse cu Sorin Ovidiu Vântu, om de afaceri specializat în operațiuni frauduloase, cu tentacule întinse în întregul sistem financiar si bancar românesc. A si lucrat pentru acesta, timp de câțiva ani buni.
247. Gheorghe Vicol. Fost ofițer de securitate. În 1998 era șeful biroului SRI din Onești, județul Bacău.
248. Mihai Vidican. Fost ofițer de securitate. După decembrie 1989, a fost încadrat în SRI, la secția din Timișoara. După un scandal privind strângerea unor semnături în favoarea candidaturii lui Viorel Sălăgean la Președinție, corvoada la care au contribuit si secțiile SRI din Ardeal, s-a pensionat.
249. Florin Viisoreanu. Fost ofițer de securitate la Giurgiu. După evenimentele din decembrie 1939, a fost transferat la secția SRI din Alexandria. Este un exemplu tipic pentru  permutările operate la nivelul personalului din fosta Securitate, pentru a se pierde urma unor ofițeri implicați în fapte detestabile.
250. Tănase Vizitiu. Fost ofițer de securitate. După evenimentele din decembrie 1989, a fost cooptat în Brigada antiterorista a SRI, în efectivele ei dislocate la Aeroportul International Otopeni. În 1992 s-a constatat ca livra informații de serviciu revistei Europa, editata de Ilie Neacșu, până mai ieri deputat al PRM, sărit ulterior în barca PSD.
251. Dan Vladu. Fost ofițer de securitate. În SRI a devenit șeful sectorului contraspionaj din cadrul secției din Constanta. În primăvara lui 2000 a fost remarcat filând stafful PDSR, aflat în vizita în localitate.
252. Teodor Vlaicu. Fost ofițer superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. Înainte de decembrie 1989 a condus sectorul de contrainformații din Cluj. Aceiași misiune i-a revenit si după înființarea SRI, la scara întregii Transilvanii. Fiul sau a fost încadrat în secția SRI Cluj, deși nu avea pregătirea necesara.
253. Ioan Vlăduț. Fost ofițer de securitate. Sub gradul de locotenent colonel, a fost unul dintre primii șefi ai Centrului Operativ Zonal Oltenia al SRI.
254. Ilie Vrânceanu. Fost ofițer de securitate si fost șef al filialei Fondului National de Investiții din județul Bistrița. Fondul a fost falimentat de Sorin Ovidiu Vântu, care si-a însușit fraudulos cea mai mare parte din banii a 300000 deponenți.
255. Ion Zahiu. Fost ofițer de securitate. După evenimentele din decembrie 1989, a fost cooptat în structurile SRI, fiind înaintat la gradul de colonel si avansat în funcția de șef al secției SRI din Buzău. După trecerea în rezerva, a devenit director în filiala din România a companiei DHL.
256. Dumitru Zamfir. Fost colonel de securitate, în prezent general SRI, șef al serviciului care asigura si interceptările convorbirilor telefonice. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigada. Cei care îl cunosc afirma ca s-ar fi îmbogățit prin deturnări de fonduri din bugetul SRI.
257. Grigorie Zagarin. Fost ofițer de securitate. Preluat în structurile SRI a fost înaintat la gradul de colonel si, apoi, de general de brigada. S-a pensionat recent, din funcția de șef al Diviziunii de contraspionaj.
258. Andrei Zeno. Fost ofițer de securitate. După decembrie 1989 a fost trecut în rezerva. Sub președinția lui Emil Constantinescu l-a acuzat pe șeful statului ca ar fi fost agent al unei puteri străine. Declarațiile sale au fost administrate de PRM astfel încât sa genereze un scandal cât mai răsunător. Condamnat cu suspendare, Andrei Zeno a devenit deputat PRM. Decedat.

Tapuș Constantin din Târgu Jiu spune ca a fost urmărit și anchetat în anii ’80 de către foștii ofițeri de Securitate Enoiu Gheorghe, Pinta Ion, Marinescu Danut și Bucura Vasile. După rotația cadrelor din decembrie ’89, aceștia au rămas în structurile SRI și s-au ocupat cu urmărirea opozanților politici înregimentați în partidele istorice recent înființate. După 2006, au fost trecuți în rezervă, după ce CNSAS-ul a stabilit prin decizii irevocabile și definitive că aceștia au încălcat drepturile și libertățile omului. În prezent, aceștia beneficiază de pensii de lux de la statul român, care astfel le recunoaște meritele în menținerea la putere a statului comunist terorist. Mai mult, fostul ofițer de securitate Marinescu Danut s-a considerat erou în viață și și-a construit fără aprobare un cavou în CIMITIRUL EROILOR MILITARI din Târgu Jiu, locul unde sunt înmormântați militarii români și străini căzuți în luptele din cele două conflagrații mondiale. Mai multe detalii puteți afla accesând https://www.verticalonline.ro/un-fost-securist-in-cimitirul-eroilor.

Lista cu foști ofițeri de securitate menținuți în structurile S.R.I și avansați în grad și funcții după 1990 poate fi completată și cu foștii ofițeri de securitate Marinescu Danut și Pinta Ion (acuzați de presă că au condus minerii din Gorj la București în 13-15 iunie 1990), care m-au urmărit și anchetat politic în anii ’80 (Dosar CNSAS nr. 11966 vol 1) până în 2006, când la numeroasele mele intervenții, CNSAS a emis decizii definitive că aceștia au comis abuzuri și au încălcat drepturile și libertățile omului. În prezent, aceștia beneficiază de pensii de lux la care victimele acestora nici nu pot măcar să viseze!

Colonelul Palaghean Petru din Suceava, fost ofițer contrainformații, a trimis la Canal foarte multe persoane. Acțiunile sale erau foarte cunoscute în județ, având o parte umanitară: dacă recunoșteai faptele antisociale, te trimitea la Canal, iar familia nu avea de suferit. Dacă nu recunoșteai, atunci era jale. Te băga în pușcărie, îți confisca locuința, soțul/soția rămânea fără loc de muncă, copiii erau trimiși în centre speciale, așa că după câteva luni recunoșteai tot, ba încă îi mulțumeai colonelului că ți-a lăsat familia în pace și te-a trimis numai pe tine la Canalul Dunăre – Marea Neagră. În Suceava, încă este respectat pentru ce a făcut.

Relațiile specifice cu Securitatea pentru ziariști comuniști ca CT Popescu, SR Stanescu, Octavian Știreanu, PM Băcanu, Ungherea, etc. sunt, în general, rare și deseori circumstanțiale. De obicei, relațiile dintre ziariști și Securitate erau complexe și variate, uneori colaborative, alteori conflictuale sau chiar inexistente. Unele persoane, cum ar fi CT Popescu, au fost acuzate sau suspectate de colaborare cu Securitatea, în timp ce altele, cum ar fi Octavian Știreanu, au fost cunoscuți pentru opoziția lor față de regimul comunist. Este important să evaluăm fiecare caz individual și să luăm în considerare contextul istoric și politic specific.