Europa a ieșit din iarna 2023-2024 cu depozitele de înmagazinare subterană pline în proporție de 59%

Europa a ieșit din iarna 2023-2024 cu depozitele de înmagazinare subterană pline în proporție de 59%. Această situație este descrisă ca fiind greu de crezut, însă explicabilă prin mai multe factori:

1. Temperaturile mari: Se pare că temperaturile mai ridicate în timpul iernii au redus necesitatea de încălzire și, implicit, consumul de gaze naturale pentru acest scop.
2. Închiderile industriilor mari consumatoare: Închiderea unor industrii mari care consumă cantități semnificative de gaze naturale a redus cererea totală de gaze, contribuind la acumularea în depozitele de stocare.
3. Măsuri de reducere a consumului de gaze: Măsurile luate la nivel european pentru a reduce consumul de gaze, în special în contextul tensionelor din Ucraina, au contribuit, de asemenea, la diminuarea consumului și la acumularea excedentului de gaze în depozite.

Astfel, în ciuda aparențelor, gradul ridicat de umplere a depozitelor de gaze poate fi înțeles prin prisma acestor factori, care au avut un impact semnificativ asupra pieței gazelor naturale în Europa.

1. Situația depozitelor de gaze: Depozitele de înmagazinare subterană din Europa sunt pline în proporție de 59%, ceea ce este considerat un nivel ridicat. Această situație este atribuită temperaturilor mai ridicate în timpul iernii, închiderii unor industrii mari consumatoare și măsurilor de reducere a consumului de gaze luate la nivel european în urma războiului din Ucraina.
2. Situția în România: Gradul de umplere a depozitelor de înmagazinare subterană în România este de 51%, fiind semnificativ mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent (17%). Acest lucru se datorează temperaturilor mai ridicate și închiderii unor mari consumatori de gaze, cum ar fi Azomureș.
3. Producția și consumul de gaze: Producția internă de gaze din România a crescut ușor față de anii anteriori, însă consumul intern a scăzut semnificativ, cu aproximativ 12% față de anul precedent. Importurile de gaze ale României au rămas relativ constante, în timp ce exporturile au crescut semnificativ.
4. Impactul energiei verzi: Consumul de energie verde a avut un impact semnificativ asupra producției de energie, reducând dependența de centralele pe gaz. Centralele hidroelectrice, solare și eoliene au avut o pondere semnificativă în producția totală de energie.
5. Impactul asupra pieței de gaze: Scăderea consumului intern și creșterea exporturilor au afectat piețele de gaze, determinând o reorientare a unor cantități mai mari de gaze spre export, în funcție de prețul de pe piață.

În România producția de gaze din proiectul Midia Gas Development (MGD) în Marea Neagră a crescut semnificativ, acest lucru nu s-a reflectat clar în producția totală de gaze a României. Există câteva motive pentru aceasta:

1. Declinul producției raportat de alți producători: Desi MGD a avut o contribuție semnificativă, declinul în producția raportată de ceilalți doi mari producători, OMV Petrom și Romgaz, ar putea să fi contracarat creșterea înregistrată de MGD.
2. Scăderea consumului intern de gaze: Consumul intern de gaze naturale a scăzut semnificativ, cu aproximativ 12% în anul anterior. Această scădere a consumului a determinat o creștere a excedentului de gaze care au putut fi exportate, ceea ce a dus la o creștere a exporturilor.
3. Politicile comerciale ale ENGIE: Gazele extrase de BSOG din Marea Neagră sunt cumpărate de ENGIE în baza unui contract pe 10 ani. Modul în care ENGIE utilizează aceste gaze ține de politica lor comercială, iar aceste date nu sunt publice.

Injectarea gazului în depozite în absența consumului este o practică comună pentru a gestiona eficient producția și cererea și pentru a asigura o aprovizionare constantă și fiabilă cu gaze naturale.