Șantierul de construcție al bisericii ”Sf.Gheorghe” din Constanța
Datare: 1920
SURSA foto : Ziarul Lumina – Fototeca Ortodoxiei Românești
Biserica „Sfântul Gheorghe” reprezintă a treia cea mai veche biserică din orașul Constanța, construcția sa începând în anul 1915 sub coordonarea antreprenorului Aristide Iacob. Lucrările au avansat rapid în primăvara și vara anului 1916, ajungând până la nivelul cornișei, însă fără a avea acoperișul finalizat. Totuși, progresul a fost întrerupt brusc odată cu intrarea României în Primul Război Mondial.
Sub ocupația germană și bulgară din Dobrogea, biserica nefinalizată a fost transformată într-un grajd sau o spălătorie, iar schelele au fost distruse. La sfârșitul războiului, deși edificiul nu era complet, a devenit biserică a unei noi parohii. În 1919, vechiul constructor a reziliat contractul din cauza prețurilor ridicate ale materialelor de construcție. Drept urmare, preotul paroh împreună cu un comitet bisericesc au început să strângă fonduri pentru a continua lucrările și a amenaja biserica măcar provizoriu.
Abia în 1922, odată cu revenirea lui Virgil Andronescu în funcția de primar al Constanței, lucrările au fost reluate, iar construcția s-a încheiat în 1923, fără pictură. În 1931, primăria a organizat un concurs pentru pictura bisericii, câștigat de renumitul artist Nicolae Tonitza, asistat de Constantin Băcalu și Jean Buiuc. Cu toate acestea, o contestație la concurs a întârziat începerea lucrărilor, motiv pentru care Tonitza a apelat direct la Nicolae Iorga, președintele Consiliului de Miniștri. Rezoluția acestuia a fost clară, stabilind că pictura să fie realizată de Tonitza.
Întârzierile la plata lucrărilor de pictură l-au determinat pe Tonitza să rezilieze contractul și să părăsească șantierul în octombrie 1932, când mai avea de realizat doar două portrete de ctitori la intrare, frontonul cafasului și câteva retușuri. Abia în august 1935 a fost semnat un contract cu un alt pictor, Marincea Stănescu, pentru finalizarea lucrărilor. Pictura, realizată în stil neo-bizantin, a fost restaurată în anii 1956-1957.
Astăzi, Biserica „Sfântul Gheorghe” nu este doar un loc de cult, ci și un simbol al perseverenței și credinței comunității constănțene, reflectând o istorie tumultuoasă, marcată de război, ocupare și dificultăți economice, dar și de tenacitate și devotament pentru tradiția religioasă și culturală.