La Marea Neagră se cunosc patru specii importante de scrumbie, veți constata de-a lungul descrierii care sunt caracteristicile fiecăruia, de aceea le prezentăm toate odată pentru o identificare mai corectă, căci știm de faptul că sunt ceva confuzii și nelămuriri. Așadar avem:
1- Rizeafca (Alosa Caspio Tanaica – Grimm1901-Antipa1904)
2- Scrumbia de Dunăre (Alosa immaculata – Bennet1835)
3- Scrumbia de mare (Alosa Maeotica – Grimm1901)
4- Scrumbia albastră (Scomber scombrus – Linnaeus1758)
5 – Pescuitul
6- ”Scrumbie de Dunăre afumată”
Rizeafca (Alosa Caspio-Tanaica)
Răspândire: Rizeafca se poate întâlni în toată zona litorală a Mării Negre, în Dunăre până la Călăraşi, foarte rar până la Turnu Severin în bălţile inundabile ale acesteia, precum şi în complexul lagunar Razim-Sinoe, unele din ele se deprind asa de bine, incât le apucă și începutul verii tot în apele noastre dulci.
Descriere: Rizeafca aparține familiei clupeide, și are o talie mică,lungimea medie a corpului are 14-16 cm, rar capturându-se exemplare mai mari, lungimea maximă raportată fiind de 20cm. Corpul este fusiform, relativ înalt şi comprimat lateral. Branhiile au spini relativ subţiri şi numeroşi, ce sunt mai lungi decât lamelele branhiale. Dinţii sunt slab dezvoltaţi pe maxilarul superior, iar pe cel inferior aceştia apar ca mici denticuli sau granule fine, slab evidenţiate. Orificiul anal este terminal și prezintă din profil o uşoară orientare oblică, fiind asemănător din acest punct de vedere cu cel al scrumbiei de Dunăre. Ochii sunt mari, diametrul acestora fiind aproximativ egal cu lungimea botului. Culoarea pe partea dorsală variază de la cenuşiu-verzui la cenuşiu-albăstrui închis. Pe laterale culoarea se deschide treptat devenind argintie şi albă-argintie pe abdomen. În spatele operculelor, prezintă 1-5 pete negre, asimetrice.
Reproducere: Rizeafca este o specie eurihalină, migratoare anadromă, care se deplasează din mare în ape dulci în sezonul de reproducere. Maturitatea sexuală la această specie se începe la vârsta de 2-3 ani. Migraţia în vederea reproducerii începe în luna aprilie, la scurt timp după debutul migraţiei scrumbiei de Dunăre, când temperatura apei ajunge la10°C. Reproducerea se realizează în intervalul mai-iunie, după ce temperatura apei depăşeşte 15°C. Ponta este depusă în apă dulce sau uşor salmastră, în apropierea malului, în zone cu apă liniştită, la adâncimi de 2-5m. Exemplarele adulte se reîntorc în mare, în urma scrumbiei de Dunăre. Pe parcursul verii, puietul rezultat în urma reproducerii migrează în mare, unde rămâne până la maturitate.
Hrana: Rizeafca se hrăneşte cu larve de insecte (în special larve de chironomide), diverse specii de crustacee, iar pe măsură ce înaintează în vârstă începe să consume peşti de talie mică şi puietul mai multor specii de peşti. Mod de viață: Este o specie ce populează mediul marin şi care migrează în mediul dulcicol pentru reproducere. Zonele de hrănire ale adulţilor după sezonul de reproducere sunt reprezentate de estuare, lagunele şi zonele de coastă din vecinătatea gurilor de vărsare a apelor dulci în mare. Toamna se deplasează în largul mării pentru iernare, iar primăvara reapare în zonele litorale, unde formează bancuri alături de scrumbii.
Pescuitul: Pescuitul sportiv la această specie este mai mult sau mai puțin identic cu al celorlalte specii de scrumbie, nefiind un stil dedicat in mod special pentru asta, se pescuiește atât de pe mal cât și din barcă la țaparină cu aceleași scule (lansete și monturi), prezentate de noi în descrierea scrumbiei de Dunăre. *Dimensiunea minimă legală de reținere 15cm!
Va urma prieteni.
Fire întinse să aveți pe oriunde v-ați afla!