Vă prezentăm proiectul de tara al lui Calin Georgescu (foto), candidatul independent care a intrat in turul doi al alegerilor prezidentiale si care se lupta cu Elena Lasconi, presedinta Uniunii Salvati Romania (USR) pentru cea mai inalta functie in stat. Propunerile sunt prinse in cartea “Cumpana Romaniei”, publicata in urma cu mai multi ani.
“Hrana, apa, energie este proiectul meu de tara”, arata Georgescu, care sustine ca micul producator si gospodaria taraneasca traditionala vor fi motorul economic si vor aduce prosperitatea. Nivelul taxelor sa fie scazut, iar pastrarea monedei nationale este un mare atu, care nu trebuie neglijat, arata candidatul independent, care preciza la momentul publicarii cartii ca sub nici o forma Romania nu trebuie sa adere la moneda euro.
Stimularea micilor producatori inseamna sa contracarezi asediul corporatiilor, care iti dicteaza ce sa mananci, ce sa bei, cu ce sa te imbraci, ba chiar si cum sa gandesti, subliniaza Calin Georgescu:
“Mai inseamna si sa-ti organizezi singur propria productie. Te salvezi tu, ca tara, si ii mai ajuti si pe altii care vor sa o faca, dar nu mai au cum. Micul producator contribuie la insanatosirea Romaniei. Datorita lui vom rezolva in cea mai mare parte problema somajului. Toata lumea va avea ceva de facut. Daca stii sa faci ceva cu mana ta nu depinzi de nimeni, esti autonom”.
Georgescu atrage atentia ca Romania importa peste 80% din produsele alimentare, desi poate hrani o Europa intreaga, iar cu un potential de 9,7 milioane de hectare de teren arabil si 14 milioane de teren agricol, tara noastra poate sa produca de trei ori mai mult decat cer nevoile proprii.
De asemenea, Calin Georgescu mai sustine ca la filialele din tara noastra bancile-mama trimit cadre de conducere slab pregatite profesional, dispuse la experimente, care duc o politica de jecmanire a populatiei, si nu de dezvoltare:
“Romania ar trebui sa aiba o institutie de credit agricol, asa cum a propus Take Ionescu in documentul ‘Romania in anul 3000’, inca din 1920. Ce oameni! Ce viziune! Ce daruire fata de tara! Dar si dezvoltarea agriculturii, chiar si traditionale, tine de ansamblul economic, de o crestere moderata,fezabila, fara a strica echilibrele macroeconomice, sustinuta de un buget national multianual, gandit pe termen lung”.
Candidatul independent da garantii ca are solutii si cu privire la reducerea somajului, dar programul cuprinde multe puncte economice.
Prezentam pasaje din proiectul de tara al lui Calin Georgescu (textul integral al cartii publicate de editura Logos, postat pe internet, fiind atasat la finalul articolului):
„Hrana, apa, energie este proiectul meu de tara. Sa depistezi si sa acoperi o nisa unica, in Europa cel putin, daca nu cumva chiar in lume. Totul gandit interdisciplinar, pe baza conceptului de dezvoltare durabila. Micul producator si gospodaria taraneasca traditionala vor fi motorul economic si vor aduce prosperitatea. Iar icoana vie a neamului, satul romanesc, va salva tara.
Ce mijloace am pentru atingerea proiectului de tara? Am cinci mijloace:
1.In primul rand, am solul. Cei 25 de cm de sol, de pamant care se numeste sol. Si care este unul dintre cele mai bogate din Europa. Orice samanta as pune in orice sol din lumea asta, nu creste rosia asa cum creste in Romania. Germania n-o sa aiba niciodata rosia romaneasca! Si cu toate acestea, peste 80% din produsele alimentare din aceasta tara vin din import. Rosiile, fara gust, vin din Turcia sau din Spania – si alte produse la fel.
2. Dupa aceea. am Marea Neagra. Intre portul Constanta si aeroportul Otopeni, eu as alege fara sa stau prea mult pe ganduri portul Constanta, care are o importanta mult mai mare, pentru ca face legatura si cu Mediterana, si cu Caspica. Deci portul Constanta este esential. Atata timp cat, in portul Constanta, danele sunt goale, doar cateva nave care transporta fier vechi si lemn, sub forma de bustean, suntem condamnati la saracie.
3. Apoi am apele termale. Pentru varsta a treia, aceasta tara este un paradis! Si cate am putea face! Varsta a treia din orice tara a Europei ar putea gasi in Romania locul de liniste si de tratament la care jinduieste.
4. O piesa esentiala: Romania poate sa fie un multiplicator genetic. Ce inseamna asta? Inseamna ca in Germania, padurea este padure, iar in Romania este codru. Avem 220.000 de hectare de padure inca virgina. Este mai mult decat poate sa coste asa ceva in aur, mult mai mult! Gena aceasta autentica poate sa fie exploatata in urma unor negocieri uriase, nici macar nu are un pret ceea ce se poate obtine cu o gena de padure autentica si care poate sa fie multiplicata.
Si un ultim aspect, o ultima idee, care poate parea caraghioasa: industria calului. Stiti ca la fiecare 5 minute, in aceasta lume este o cursa de cai? Este, de fapt, cel mai banos sport, peste tot in aceasta lume. Romania poate impusca doi iepuri dintr-un foc: o data, pentru ca are cea mai mare capacitate de a ingriji acest nobil animal, in conditiile geomorfologice pe care le are, si in al doilea rand, pentru ca ingrijirea unui cal presupune 12 meserii:de la fierar la pielar si tamplar si altele asemenea. Or,ideea esentiala este cum sa faci ca aceasta tara sa aiba somaj zero. Si se poate face lucrul acesta!
Strategia de dezvoltare a Romaniei
1. Intarirea legislativa si constitutionala a statului.
Legi administrate eficient de functionari in a caror autoritate populatia sa aiba incredere.
2. Lansarea cercetarii si dezvoltarii, cu implicarea universitatilor.
3. Politici monetare si fiscale ferme.
Nivelul taxelor sa fie scazut. Pastrarea monedei nationale este un mare atu, care nu trebuie neglijat. Si sub nici o forma nu trebuie aderat la moneda euro.
4. Dezvoltarea cailor de transport.
O tara curata si ingrijita.
5. O politica externa regionala si globala de promovare a concilierii.
6. Transformarea unui handicap in avantaj de nisa economica: agricultura romaneasca – cu scopul final de asigura independenta alimentara a tarii. Protectia padurilor si conservarea mediului. Dezvoltarea durabila –concept national.
7. Securitatea persoanei: strategia de sanatate bazata pe preventie, hrana sanatoasa, educatie prin miscare, politica demografica stabila.
A te baza pe micul producator inseamna sa contracarezi asediul corporatiilor, care iti dicteaza ce sa mananci, ce sa bei, cu ce sa te imbraci, ba chiar si cum sa gandesti. Mai inseamna si sa-ti organizezi singur propria productie. Te salvezi tu, ca tara, si ii mai ajuti si pe altii care vor sa o faca, dar nu mai au cum. Micul producator contribuie la insanatosirea Romaniei. Datorita lui vom rezolva in cea mai mare parte problema somajului. Toata lumea va avea ceva de facut. Daca stii sa faci ceva cu mana ta nu depinzi de nimeni, esti autonom.
Acum, romanii bat drumurile Occidentului, slugarind prin straini, in loc sa munceasca si sa prospere in tara lor.Trebuie doar sa promovam micul intreprinzator, breslele si meseriile larg raspandite, ajutate de o industrie performanta si nepoluanta. Actiuni precise, nu batut apa in piua pe marginea unor generalitati.
Romania nu are nevoie de bani, ci de incredere. Banii impumutati, daca ii folosesc pentru cresterea competitivitatii este bine, daca nu, reprezinta zero eficienta si indatorezi inutil o tara intreaga. De fapt, furi viitorul copiilor tai. Guvernul si Parlamentul ar trebui sa stabileasca o ordine de prioritati in cheltuirea banului public. Iar sectorul privat sa-i dea linii clare unde sa investeasca, de exemplu in valorificarea resurselor.
Am avut paduri acum 50 de ani in Romania, iar acum avem un procent mai mic decat media UE. Se vinde lemn, in loc de mobila, de exemplu; la fel si in agricultura, se vinde porumb, nu produse cu valoare adaugata.
Cazul agriculturii este relevant cand, la ora actuala, importam inca peste 80% din produsele alimentare intr-o tara care poate hrani o Europa intreaga. Acum importam de trei ori mai multe produse agroalimentare decat exportam, cu un deficit de peste doua miliarde de euro. Cu un potential de 9,7 milioane de hectare de teren arabil si 14 milioane de teren agricol, Romania poate sa produca de trei ori mai mult decat cer nevoile proprii. Nu este relevant ce faci bine sau ce gresesti, pentru ca asta face toata lumea, dar sa ratezi sansa pe care o ai ca tara si sa nu intelegi ca acesta este viitorul, asta e grav.
Bancile si agricultura
Cum sa sprijine bancile esenta dezvoltarii noastre,cand peste 80% din ele sunt straine? Nu au nici un interes sa o faca. Decapitalizarea bancilor romanesti s-a facut cu buna stiinta. Dezbaterea politica cea mai frecventa din societatea romaneasca este cea legata de putere. Problema este ca, atunci cand detii puterea si nu stii ce sa faci cu ea sau nu ai cu cine sa faci ceea ce ti-ai propus, se intra in impas.
Iesirea din aceasta dilema nu poate fi data decat prin cultivarea profesionalismului autentic. Acelasi lucru este valabil si in cadrul sistemului bancar. Romania este poligon de incercari pentru sistemul bancar international. La filialele din tara noastra bancile-mama trimit cadre de conducere slab pregatite profesional, dispuse la experimente, care duc o politica de jecmanire a populatiei, si nu de dezvoltare.
Romania ar trebui sa aiba o institutie de credit agricol, asa cum a propus Take Ionescu in documentul ‘Romania in anul 3000’, inca din 1920. Ce oameni! Ce viziune! Ce daruire fata de tara! Dar si dezvoltarea agriculturii, chiar si traditionale, tine de ansamblul economic, de o crestere moderata,fezabila, fara a strica echilibrele macroeconomice, sustinuta de un buget national multianual, gandit pe termen lung.
45% din populatia Romaniei locuieste la sate, dar importam alimente in proportie de 80-85%. Necazul este si maimare daca aflam ca alimentele importate sunt cu eticheta de toxicitate legalizata, pline de E-uri, aditivi alimentari si alte chimicale care nu hranesc, ci doar satisfac instinctul de supravietuire energetica si conduc, inexorabil, catre boala”.
Cumpana Romaniei, scrisa de Calin Georgescu
Pompiliu Comșa