Lărgirea cu sute de metri a plajelor românești folosind un nisip neadecvat, foarte grosier, crește incidența curenților puternici în apele de țărm, care trag înotătorii în larg și cresc masiv riscul de înec. Mai mult, construirea de diguri în fața plajelor lărgite împiedică ventilarea apelor, care pot deveni vara „bălți” în care colcăie agenții patogeni.
Profesorul universitar doctor Alfred Vespremeanu-Stroe, de la Facultatea de Geografie a Universității București, director al Stațiunii de cercetări marine și fluviale Sf. Gheorghe, a explicat pe larg într-un interviu de ce proiectul de lărgire a plajelor românești este greșit implementat și are mai multe consecințe negative decât beneficii, ceea ce îl transformă într-un dezastru ecologic și social pentru unele dintre sectoarele de țărm.
Raportul de fundamentare științifică inițial cerea intervenții pe doar 20% din țărm. Profesorul Vespremeanu-Stroe a explicat că acest proiect, comandat de Apele Române și desfășurat în intervalul 2008-2010, a fost conceput pentru a interveni doar pe litoralul sudic, adică între Năvodari și 2 Mai, acolo unde eroziunea medie era mai mare de un metru pe an.
Experții au fost ignorați când lucrările au început.
În ciuda recomandărilor inițiale și a consultării cu specialiști, proiectul a fost implementat fără etape de consultare ulterioare, lărgind excesiv plajele de-a lungul întregului litoral sudic. Această intervenție a crescut riscurile pentru înecuri și infecții, iar construcția de diguri a împiedicat ventilarea adecvată a apelor.
În timp ce lucrările s-au concentrat inițial pe lărgirea plajelor între Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord și Eforie Sud, universitarul atrage atenția că proiectul trebuie să continue către sud, generând preocupări suplimentare în legătură cu impactul asupra mediului și siguranța publică.
Proiectul de lărgire a plajelor românești este un dezastru ecologic și social
Cercetătorii și experții din domeniul geografiei și ecologiei atrag atenția asupra unui proiect masiv de lărgire a plajelor românești, care ridică riscuri majore pentru mediu și siguranța oamenilor. Profesorul universitar doctor Alfred Vespremeanu-Stroe, de la Universitatea București, a explicat în detaliu consecințele negative ale acestui proiect și a avertizat că impactul său poate fi devastator pentru ecosistemul marin și sănătatea publică.
Inițial, proiectul ar fi trebuit să fie punctual și să vizeze doar sectoarele cu eroziune intensă a țărmului. Cu toate acestea, implementarea a fost mult mai ambițioasă, extinzându-se pe întreaga lungime a țărmului sudic românesc, de la Năvodari la 2 Mai, fără a lua în considerare consultarea specialiștilor implicați inițial.
Conform cercetătorului Vespremeanu-Stroe, acest proiect a utilizat nisip neadecvat și a implicat construirea de diguri care împiedică ventilarea apelor. Aceste intervenții au crescut incidența curenților puternici, cunoscuți sub numele de curenți RIP, care trag înotătorii în larg și pot provoca înecuri. De asemenea, stagnarea apei în zona țărmului favorizează proliferarea agenților patogeni, cum ar fi bacteria Escherichia coli, crescând riscul de infecții pentru cei care se scaldă în aceste zone.
Profesorul Vespremeanu-Stroe a subliniat că proiectul nu a fost gândit rațional și nu a urmat niciun principiu sau precedent internațional. Lărgirea excesivă a plajelor și construcția de diguri au schimbat circulația apei în lungul țărmului, creând condiții periculoase pentru înotători și afectând ecosistemul marin.
În plus, utilizarea unui nisip neadecvat a modificat profilul plajelor și a crescut riscul de înec în curenții RIP, care pot atinge viteze extrem de mari. Acest lucru este evident mai ales în zonele precum Eforie Nord – Eforie Sud, unde cazurile de înec au crescut semnificativ.
Soluția propusă de cercetător pentru remedierea situației este utilizarea unui nisip fin, provenit, de exemplu, din Dunăre, și acțiuni punctuale pe sectoarele cu eroziune intensă. În plus, el recomandă o abordare mai rațională a proiectelor viitoare, care să țină cont de caracteristicile locale și de impactul asupra mediului și comunităților.
Urmărește-ne pe 
