În urma unei campanii de investigație a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), doi foști ofițeri ai sistemului penitenciar comunist, Alexandru Vișinescu și Ioan Ficior, au fost aduși în fața justiției române pentru atrocitățile comise împotriva deținuților politici în lagărele de muncă din perioada comunistă.
Primul caz, cel al lui Alexandru Vișinescu, a avut o importanță deosebită, devenind primul caz din România postcomunistă în care un fost ofițer al sistemului penitenciar comunist era condamnat definitiv pentru represiunea împotriva deținuților politici. Acest caz a stabilit precedentul că abuzurile și crimele comise în vremea regimului comunist sunt imprescriptibile și pot fi judecate în conformitate cu dreptul internațional.
Al doilea caz, cel al lui Ioan Ficior, a fost demarat în 2013 de către IICCMER și a avut o amploare similară. Ficior, fost comandant al coloniei de muncă Periprava, a fost acuzat de numeroase atrocități și abuzuri împotriva deținuților politici din lagărul respectiv.
Descrierea detaliată a condițiilor din colonia de muncă Periprava arată brutalitatea și inumanitatea regimului de detenție din perioada comunistă. Condițiile de trai și munca silnică impuse de autorități au dus la suferință și moarte pentru mulți deținuți politici.
Marturiile cutremurătoare ale supraviețuitorilor și documentele oficiale atestă brutalitatea și abuzurile sistemului penitenciar comunist în coloniile de muncă.
Formațiunea 0830, cunoscută și sub numele de Colonia de muncă Periprava, a fost una dintre cele mai înfricoșătoare locuri de detenție din perioada regimului comunist din România. Amplasată într-o zonă izolată din Delta Dunării, această colonie a fost considerată unul dintre cele mai dure lagăre de întemnițare, asociată cu suferință și moarte pentru mulți dintre cei care au trecut prin infernul său.
Descrierea detaliată a compoziției și funcționării Formațiunii 0830 dezvăluie un peisaj sumbru al terorii și privațiunii. Colonia era divizată în trei părți: una principală pe uscat, cealaltă pe uscat cunoscută drept “secția Grind”, destinată exclusiv politicilor, și o secție plutitoare de pe Dunăre, folosită pentru muncile pe apă, cum ar fi recoltarea stufului. Regimul de detenție era extrem de dur, iar condițiile de viață erau inumane, de la lipsa hranei și a igienei până la violența fizică sistematică.
Comandantul Formațiunii 0830, Ioan Ficior, a fost una dintre figurile cheie responsabile pentru teroarea și suferința trăite de deținuți. Ficior a fost descris ca unul dintre cei mai duri comandanți de lagăre și închisori, implicat personal în aplicarea unui regim de detenție brutal și de exterminare. Mărturiile deținuților și rapoartele oficiale din acea perioadă dezvăluie abuzuri grave, inclusiv lipsa hranei, violența fizică și lipsa asistenței medicale adecvate.
Deși în fața instanței Ficior a negat toate acuzațiile și a pretins că s-a comportat cu deținuții “ca un om cu frica lui Dumnezeu”, mărturiile și dovezi precum rapoartele oficiale contrazic aceste afirmații. Violenta fizică era omniprezentă în colonie, iar pedepsele cu bătaia erau aplicate frecvent, atât de gardieni cât și la ordinul comandantului.
Periprava rămâne ca un simbol al suferinței și terorii din perioada comunistă din România, iar relatarea sa oferă o privire înspăimântătoare asupra atrocităților comise în numele puterii și controlului.
