Discuțiile despre deficitul bugetar ridicat și procedura de deficit excesiv în care se află România încă din 2019 sunt în centrul atenției, însă prea puțin ne aplecăm asupra contextului economic european sau global atunci când vorbim despre situația țării noastre. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a oferit în cadrul emisiunii Business Focus de la ziare.com o perspectivă mai largă asupra marilor deficite la nivel global, permițându-ne să încadrăm situația României într-o sferă mai largă a deficiențelor de administrare a veniturilor și cheltuielilor naționale.
Cifrele pot fi înșelătoare
Președintele Consiliului Fiscal a început prin a da exemple ale altor țări cu datorii publice și deficite foarte ridicate, pentru a sublinia că nu trebuie să judecăm bonitatea financiară a unui stat ținând cont de un singur indicator. De exemplu, Japonia are o datorie publică care depășește 200% din Produsul Intern Brut, iar China are o datorie publică de peste 300%, însă aceste țări nu întâmpină probleme majore. Chiar și Statele Unite, cu o datorie publică considerabil mai mare decât media din Zona Euro sau din Uniunea Europeană, reprezintă pivotul economiei financiare globale.
Deficitele în context european
Țări precum Franța, Belgia, Italia, Grecia sau altele din sudul Uniunii Europene au datorii publice și deficite foarte ridicate. Daniel Dăianu subliniază că trebuie să ne gândim la istoria care a dus la aceste niveluri ale datoriilor, aducând în discuție diferența între crizele de lichidități și cele de balanță de plăți. Există țări care au intrat în incapacitate de plată având datorii relativ mici.
Factorii care conferă robustețe unei economii
Există mai mulți factori care influențează robustețea unei economii și unei monede. Unele țări au datorii publice foarte mari, dar nu întâmpină probleme majore deoarece pot emite monedă de rezervă, precum SUA. De asemenea, dimensiunea economiei poate fi un factor important, iar avuția unei economii contează mult în plan internațional. Există și alte aspecte precum puterea monedei și dimensiunea pieței de capital.
Deficitele gemene ale economiei românești
În cazul României, președintele Consiliului Fiscal arată că avem o problemă acută de competitivitate și un deficit bugetar care a stagnat la aproximativ 6% din PIB. România se împrumută și, deși acest lucru poate fi considerat o strategie bună, politica prociclică și excesul de cerere creează presiuni inflaționiste. Totodată, avem un sistem financiar subțire, cu credit acordat sectorului privat la niveluri scăzute comparativ cu alte țări europene.
Perspectivă pozitivă
Daniel Dăianu încheie printr-o notă pozitivă, subliniind că România are o economie diversă, cu orașe și sectoare care se dezvoltă. Chiar dacă sunt provocări, trebuie să ne concentrăm și pe aspectele pozitive ale țării noastre.
În final, el reiterează că România nu este singura țară cu astfel de probleme și că altele se îndreaptă către situații similare, punând presiune pe diferite intervale de timp pentru reforme dificile.