O declarație de mare impact a făcut în acest weekend secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care le-a cerut aliaţilor Ucrainei să ridice interdicţiile impuse Kievului de a efectua atacuri pe teritoriului Rusiei cu armament din Occident. Este o cerință pe care Volodimir Zelenski a tot adresat-o aliaților Occidentali. Germania a spus nu, SUA iau în considerare eliminarea restricţiilor, iar Marea Britanie a anunțat deja că decizia de a utiliza armamentul britanic împotriva unor poziţii din Rusia îi revine Ucrainei.
Între timp, a fost ziua 823 de război, cu alarme sunând pe aproape întreg teritoriul Ucrainei, cu zeci de drone și rachete lansate de Rusia și distruse de apărarea ucraineană. Cu un bilanț de nu mai puțin de 12 morți, 43 de răniți și 16 dispăruți, după bombardarea de către ruși, a unui magazin de bricolaj din Harkov.
De asemenea, Rusia a revendicat ocuparea unui nou sat din estul Ucrainei, Berestove, situat la marginea dintre regiunile Harkov şi Lugansk, la sud-est de oraşul Kupiansk, unul dintre obiectivele ruseşti din acest sector. Iar Zelenski a avertizat că Rusia se pregătește să își intensifice ofensiva de-a lungul graniței de nord a Ucrainei.
Cu toate acestea, în raportul său zilnic, Institutul pentru Studiul Războiului spune că, în regiunea Harkov, pare că acțiunile rușilor au intrat în defensivă, ucrainenii preluând inițiativa. Există informații, care nu au fost însă verificate, că teritoriile ocupate după 10 mai ar fi eliberate treptat.
În timpul ăsta, Volodimir Zelenski a anunțat că peste 80 de țări au confirmat participarea la summitul pentru pace, care va avea loc în Elveția, la jumătatea lunii iunie. Și le-a cerut lui Xi Jinping și Joe Biden să devină „lideri ai eforturilor de pace, o pace reală, nu o pauză între lovituri”. Oficial, nici SUA, nici China nu au confirmat participarea la summit.
În SUA, Donald Trump a promis, în schimbul sprijinului Partidului Libertarian, că dacă va deveni președinte, îl va elibera pe Ross Ulbricht, unul dintre cei mai mari dealeri de droguri (tranzacții de circa 200 de milioane de dolari), condamnat la închisoare pe viaţă, fără posibilitatea de eliberare.
Și încă un zbor a fost afectat de turbulențe puternice, în urma cărora 12 oameni au fost răniți – șase membri ai echipajului și șase pasageri. S-a întâmplat deasupra Turciei, zborul fiind operat de Qatar Airways, cu un Boeing 787-9 dreamliner, pe traseul Doha – Dublin. Săptămâna trecută, un om a murit și peste 100 au fost răniți într-un zbor al companiei Singapore Airlines care a fost afectat de turbulențe puternice. Specialiștii explică de ce astfel de incidente vor mai tot fi.
A fost și un weekend negru în India unde, după un incendiu într-un parc de distracții, soldat cu 27 de morți, din care 4 copii sub 12 ani, a urmat un alt incendiu, la un spital de copii, în care au murit șase nou-născuți.
La noi, Tribunalul Bucureşti a dispus suspendarea recuperării prejudiciului în dosarul în care Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 de ani de închisoare pentru corupţie pentru privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare. Dintr-un prejudiciu de aproximativ 60 de milioane de euro, statul nu a recuperat decât 8,4 milioane de euro.
Camelia Bogdan, judecătorul care a făcut parte din completul de la Curtea de Apel Bucureşti care l-a condamnat definitiv la 10 ani de închisoare pe Dan Voiculescu, spune că suspendarea executării unei decizii definitive în materia spălării banilor este „un semnal manifest al disoluţiei statului de drept în România”. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare. Rămâne de văzut dacă DNA o să o facă.
Și chiar nu putem ignora că în timp ce lumea se schimbă sub impactul inteligenței artificiale, ministrul român al Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat cu mândrie că România va avea un Institut de Cercetare în Inteligenţa Artificială cu aspirații înalte. Și care a început drumul glorios cu … construirea sediului. La inaugurarea construcțiilor s-a dus mândru ministrul. Chiar e într-o poză lângă o cupă de excavator.
Apropos, un raport PWC arată că deja sectoarele care utilizează AI au înregistrat o creștere de cinci ori mai mare a productivității muncii. Și un alt aspect interesant: studiile arată o creştere semnificativă a importanţei competenţelor cognitive sofisticate (analiză, gândire critică, creativitate etc.), dar şi a celor emoţionale şi comportamentale (adaptabilitate, inteligenţă emoţională, influenţă socială, autonomie etc.), pe lângă competenţele digitale. Ghinion!, cum ar zice un apropiat al dlui Boloș.
Firesc să încheiem ziua cu îndemnul: Nu lăsa statul să decidă ce face cu banii tăi! Luni este ultima zi când putem completa și depune formularul 230, direcționând o parte din impozitul plătit statului către o cauză în care credem.
(R-PRESS)