Ucraina – ziua 814 de război. Un atac masiv al Ucrainei, cu drone navale și aeriene, a avut loc asupra Crimeei. Imagini din satelit arată trei avioane rusești distruse și clădiri avariate la baza aeriană Belbek din Sevastopol. Rușii susțin că au distrus 102 de drone și șase ambarcațiuni fără echipaj. De asemenea, au fost atacuri ucrainene masive şi asupra Novorossisk, cel mai important port rusesc de la Marea Neagră, iar atacurile în Belgorod și în regiunea Donețk ocupată s-au soldat cu șase morți.
Preşedintele Volodimir Zelenski, care a fost la Harkov, spune că ucrainenii au trecut la contraofensivă, iar rezultatele ar trebui să se vadă. Zelenski a mai spus că petru prima dată de când a început războiul, toate brigăzile armatei ucrainene au suficientă muniţie pentru artilerie.
Pe de altă parte, Ucraina a acuzat Rusia că a reținut sau ucis zeci de civili în orașul de graniță Vovchansk din regiunea Harkov, unde forțele ruse au inițiat un atac la sol săptămâna trecută.
Iar Vladimir Putin a dat de înţeles, la finalul vizitei sale în China, că nu agreează ideea unui armistiţiu pe durata Jocurilor Olimpice de vară de la Paris, dar a afirmat că este dispus să negocieze cu Kievul pe baza acordului de pace nefinalizat în tratativele din martie-aprilie 2022, de la Istanbul.
Cât despre viitorul războiului şi ajutorul occidental, New York Times scrie că unele state NATO discută despre posibilitatea de a trimite instructori militari sau contractori privaţi în Ucraina, pentru a antrena trupele Kievului și a ajuta la repararea echipamentelor. Ucraina a cerut NATO să ajute la antrenarea a 150.000 de militari mai aproape de linia frontului.
Atentatul din Slovacia. Premierul slovac Robert Fico, grav rănit miercuri prin împuşcare într-o tentativă de asasinat, a fost operat din nou, dar starea sa se menţine gravă.
Incident mortal în Franța. Au fost din nou violențe în Franța, unde un bărbat înarmat care a încercat să incendieze o sinagogă din Rouen, în nord-vestul Franţei, a fost ucis de poliţie. Era înarmat cu un cuţit şi o bară de fier, iar polițiștii au tras în el și l-au omorât, când acesta s-a apropiat de ei.
Fenomene meteo extreme, efecte ale schimbării climei. Sunt tot mai multe, de la o zi la alta, și chiar dacă punem la îndoială că sunt consecințe ale schimbărilor climatice, cert este că lumea se schimbă.
În Italia, o tornadă a răsturnat un tren de marfă – șapte vagoane, fiecare cântărind 22 de tone – pe fondul vremii extreme care a făcut ravagii în nordul ţării. Furtuna a fost violentă, cu rafale de vânt de peste 150-200 km/h.
În Houston, SUA, o furtună puternică însoţită de vânturi ce au avut forţa unui uragan a provocat moartea a cel puţin patru persoane și au lăsat 800.000 de locuinţe fără curent.
Specialiștii avertizează că temperaturile oceanelor, care au devenit extrem de ridicate, ar putea face ca actuala albire globală a coralilor să fie cea mai gravă din istorie (când apa devine prea fierbinte, coralii, care sunt creaturi vii, se albesc și uneori mor).
Mai mult de o treime din zonele umede din bazinul mediteraneean sunt ameninţate de riscul de a fi acoperite de apa mării din cauza schimbărilor climatice.
Iar megasurparea Batagay, cunoscută și sub numele de „Poarta către Lumea de dincolo” a Siberiei, se extinde rapid în ultimii ani, pe măsură ce clima se schimbă. Este o cicatrice geologică masivă, un șanț lung de un kilometru, care s-a extins rapid, eliberând mii de tone de carbon.
Trăim mai mult. Deși într-o lume tot mai ostilă climatic, trăim tot mai mult. Speranța de viață la nivel global va crește cu aproape cinci ani până în 2050, în special în Africa. Există și factori de risc, precum obezitatea, care vor afecta starea de sănătate la bătrânețe.
Nicio zi fără Boeing. Consemnăm încă un incident cu Boeing, în Indonezia. Unul dintre motoarele unui avion Boeing 747 a luat foc în timpul decolării. Piloții au luat altitudine doar cât să poată efectua imediat o aterizare de urgență. La bord se aflau 468 de pasageri, evacuați în siguranță.
Tratat internațional pentru AI. Consiliul Europei a adoptat primul tratat internaţional obligatoriu din punct de vedere juridic menit să asigure respectarea drepturilor omului, a statului de drept şi a standardelor juridice privind democraţia în utilizarea sistemelor de inteligenţă artificială. Au participat la elaborarea lui cele 46 de state membre ale Consiliului, Uniunea Europeană şi 11 state terţe (în special SUA, Australia, Canada, Israel şi Japonia), precum şi reprezentanţi ai sectorului privat, ai societăţii civile şi ai mediului academic, în calitate de observatori.
La noi, Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat că sunt așteptați mai mulți copii palestinieni care vor fi trataţi în spitale, după ce au fost răniţi în atacurile armatei israeliene. Ar fi vorba despre 19 copii, cei mai mulți din Cisiordania.
Și vom produce cele mai folosite vehicule de luptă ale infanteriei NATO, transportorul blindat Lynx și camioanele HX. La Automecanica Mediaș. unde concernul Rheinmetall, a devenit acționar majoritar.
Iar ministrul Digitalizării a anunțat că a fost lansat primul mecanism oficial de raportare a conținutului deepfake din România. Este vorba de platforma nofake, unde poate fi raportat conținutul deepfake de pe rețelele de socializare Facebook, Instagram, Google, YouTube și TikTok. Analiza se face rapid, în circa 60 de minute, după care este transmisă către platforme. În weekend, nu și noaptea.
Încheiem ziua cu cel mai lung experiment din lume, care se desfășoară de aproape 100 de ani și poate fi urmărit live! Început în 1927 de către profesorul Thomas Parnell, experimentul avea ca scop să arate cum se comportă lichidele extrem de vâscoase.
Mai exact, Parnell a folosit smoală, pe care a plasat-o într-o pâlnie de sticlă sigilată. A așteptat trei ani ca smoala să se sedimenteze înainte de a începe experimentul. În 1930, Parnell a tăiat tija pâlniei, permițând smoalei să se scurgă încet. Prima picătură a căzut în 1938, urmată de alte câteva picături, în următoarele decenii. Experimentul poate fi privit live, deși e mai mult o probă a nervilor.
(R-PRESS)