Forțele Armate Române au parcurs un drum lung de la anii ’90 până astăzi, iar una dintre cele mai importante categorii de forțe, Forțele Navale Române, rămâne un subiect sensibil pentru experți și militari. În ciuda progreselor semnificative în dotarea și profesionalizarea armatei, realitatea echipamentelor navale rămâne dureroasă, așa cum sugerează jurnalistul Adelin Petrișor: „Dacă ne uităm la cum arată Forțele Navale Române, ne luăm cu mâinile de cap, te doare capul când vezi”.
O armată în transformare
Adelin Petrișor, un jurnalist cunoscut pentru reportajele sale de pe fronturile de război din Afganistan, Irak și, mai recent, din Congo, subliniază că Armata Română a suferit transformări importante de-a lungul anilor. „Într-un fel arăta armata în 1995, într-un fel arăta în 2002 și altfel arată acum”, afirmă el, evidențiind schimbările pozitive din domeniul pregătirii militare, dar și modernizarea parțială a echipamentului, în special datorită integrării României în NATO.
Totuși, aceste progrese nu sunt uniforme, iar situația Forțelor Navale Române rămâne îngrijorătoare. „Sunt slab dotați, au nave foarte vechi, e clar loc de mai bine”, continuă jurnalistul. Forțele Navale, care joacă un rol esențial în protecția frontierelor maritime și în securitatea regiunii Mării Negre, suferă din cauza lipsei de investiții și modernizări consistente.
Probleme structurale și nave învechite
În ciuda ambițiilor de modernizare, flota românească este în mare parte compusă din nave învechite, multe dintre ele rămase din perioada comunistă sau achiziționate la începutul anilor 2000. Navele actuale nu sunt la standardele necesare pentru a face față provocărilor moderne de securitate maritimă, mai ales în contextul escaladării tensiunilor în Marea Neagră, cauzate de expansiunea militară a Rusiei.
„Echipamentele moderne sunt o necesitate, nu un lux”, explică experții militari. Lipsa fregatelor moderne sau a unor distrugătoare performante limitează capacitatea României de a-și asuma un rol semnificativ în operațiunile NATO sau în misiunile de securitate din regiune. Într-o eventuală criză, România s-ar putea baza mai degrabă pe aliații săi decât pe propria flotă, un scenariu îngrijorător pentru securitatea națională.
Mercenarii români din Congo – un exemplu de profesionalism
În contrast cu imaginea precară a Forțelor Navale, mercenarii români care luptă în Congo oferă un exemplu de profesionalism și disciplină militară. Aproximativ 1.000 de români, în mare parte foști militari, lucrează în contracte de securitate în Congo, instruind trupele guvernamentale împotriva rebelilor. Acești mercenari sunt profesioniști, antrenați și experimentați în operațiuni de luptă, fiind comparați adesea cu armate regulate.
„Sunt oameni care se pricep la război”, afirmă Petrișor, sugerând că experiența și expertiza lor ar putea fi de folos Armatei Române, dacă ar fi chemați în cazul unui conflict major.
Forțele Navale Române necesită investiții urgente în echipamente
Cu toate acestea, Forțele Navale Române nu pot depinde doar de experiența unor mercenari, ci necesită investiții urgente în echipamente și modernizări structurale. Într-o regiune marcată de tensiuni geopolitice, o flotă navală performantă ar putea fi decisivă pentru asigurarea securității maritime a României.
Soluțiile propuse de analiști includ achiziția unor noi nave militare, creșterea bugetului alocat Forțelor Navale și intensificarea parteneriatelor cu aliați strategici din NATO pentru antrenamente comune și transfer de tehnologie. Deși provocările sunt majore, o modernizare a flotei ar asigura o mai mare reziliență în fața riscurilor externe.
România se află la o răscruce în ceea ce privește modernizarea armatei sale, iar Forțele Navale Române necesită atenție sporită. În ciuda eforturilor făcute până acum, echipamentele navale rămân învechite, iar investițiile întârzie să vină. Forțele Navale nu pot rămâne în umbră, întrucât ele joacă un rol vital în securitatea națională și în protejarea intereselor României în Marea Neagră, o regiune aflată la răscrucea conflictelor și intereselor strategice internaționale.
Urmărește-ne pe 
